Criza energetică din regiunea separatistă Transnistria

Photo of author

By Alexandru Stancu

Transnistria

Criza energetică din regiunea separatistă Transnistria, amplificată de oprirea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina, a dus la extinderea perioadelor de întreruperi de curent și la măsuri drastice pentru populație și industrie. Începând cu 1 ianuarie, livrările de gaz rusesc către Europa Centrală și de Est, care tranzitau Ucraina, au fost oprite după ce acordul de tranzit între Rusia și Ucraina nu a fost reînnoit. Transnistria, o regiune majoritar rusofonă care s-a separat de Republica Moldova în ultimele zile ale Uniunii Sovietice, depindea de gazul rusesc livrat de Gazprom prin conductele ce traversau Ucraina.

Efectele crizei în Transnistria

  • Gazul furnizat anterior era utilizat pentru alimentarea unei centrale termice care producea energie electrică atât pentru Transnistria, cât și pentru o mare parte din Moldova, aflată sub controlul guvernului pro-european de la Chișinău.
  • În urma crizei, regiunea a introdus întreruperi programate ale curentului, extinzând durata acestora de la o oră vineri, la trei ore sâmbătă și patru ore duminică, pentru a face față cererii tot mai mari de energie.
  • Industria locală a fost afectată grav, toate activitățile industriale, cu excepția producției alimentare, fiind suspendate. Printre acestea se numără închiderea unei uzine siderurgice și a unei brutării din orașul Râbnița.

Măsuri și avertizări pentru populație

  • Autoritățile locale au luat măsuri de sprijin pentru populație, în special pentru vârstnici, în contextul în care temperaturile nocturne au scăzut până la -10°C. Locuitorii au fost sfătuiți să-și procure lemne de foc din timp, iar militarii au început distribuirea acestora către populație.
  • Au fost emise avertismente privind utilizarea sobelor și sistemelor de încălzire defecte, după ce două persoane au murit din cauza intoxicării cu monoxid de carbon.
  • Rețeaua de telefonie mobilă a fost restricționată pentru a evita supraîncărcarea acesteia.

Reacții și tensiuni geopolitice

  • Guvernul de la Chișinău a acuzat Rusia pentru criza energetică, cerând Gazprom să livreze gaz prin conducta Turkstream, prin Bulgaria și România. În același timp, Rusia a negat utilizarea gazului ca instrument de presiune politică, aruncând vina asupra Ucrainei pentru refuzul de a extinde acordul de tranzit.
  • Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat că țara se confruntă cu o criză de securitate, dar a menționat că guvernul a pus la punct soluții alternative, combinând producția internă de energie cu importuri din România.

Disputele financiare dintre Moldova și Gazprom

Gazprom a anunțat anterior că va suspenda livrările către Moldova începând cu 1 ianuarie, motivând decizia prin datoriile neplătite ale Moldovei, pe care Rusia le estimează la 709 milioane de dolari. Republica Moldova contestă această sumă și o evaluează la doar 8,6 milioane de dolari.

Criza energetică din Transnistria accentuează tensiunile din regiune, afectând nu doar populația locală, ci și stabilitatea energetică a Republicii Moldova. Aceasta evidențiază fragilitatea dependenței energetice de Rusia și necesitatea diversificării surselor de energie pentru viitor.

Transnistria, cunoscută oficial sub numele de Republica Moldovenească Nistreană, este o regiune separatistă situată pe malul stâng al râului Nistru, între Republica Moldova și Ucraina. Deși nu este recunoscută internațional ca un stat independent, aceasta și-a declarat autonomia față de Moldova în 1990, în contextul dezmembrării Uniunii Sovietice. Conflictul ce a urmat, culminând cu războiul din 1992, a lăsat regiunea sub control de facto al unui guvern autoproclamat, susținut în mod direct de Rusia.

VEZI ȘI – Beneficiile supelor preparate în casă în timpul iernii