Un studiu recent publicat în revista Neurology pe 9 aprilie 2025 a scos la iveală legături îngrijorătoare între consumul regulat și excesiv de alcool și apariția unor leziuni cerebrale grave. Potrivit cercetării, persoanele care consumă opt sau mai multe băuturi alcoolice pe săptămână prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta hialino-arterioloscleroză, o afecțiune a vaselor mici de sânge din creier ce afectează circulația și poate duce, în timp, la deteriorarea țesutului cerebral.
Cercetătorii au analizat post-mortem creierele a 1.781 de persoane, cu o vârstă medie de 75 de ani la momentul decesului. Participanții au fost împărțiți în patru categorii: neconsumatori, consumatori moderați, consumatori înrăiți și foști mari consumatori de alcool. Datele despre obiceiurile de consum au fost colectate de la membrii familiei, se arată în studiu.
Rezultatele sunt alarmante: consumatorii înrăiți aveau cu 133% mai multe șanse de a prezenta leziuni cerebrale de tip vascular decât cei care nu consumaseră deloc alcool. De asemenea, foștii mari consumatori aveau un risc crescut cu 89%, iar cei care consumau moderat, cu 60%.
Mai mult, în cazul celor care consumaseră alcool în mod excesiv sau fuseseră mari băutori în trecut, s-au observat șanse crescute de apariție a agregatelor de proteine tau, markeri asociați bolii Alzheimer. În mod particular, foștii consumatori înrăiți prezentau o masă cerebrală redusă raportată la greutatea corporală, precum și rezultate mai slabe la evaluările cognitive. În mod surprinzător, acest declin cognitiv a fost identificat doar în rândul foștilor mari băutori, nu și în cazul celor care consumau în mod curent.
Studiul mai arată că băutorii înrăiți aveau o speranță de viață mai scăzută cu aproximativ 13 ani față de cei care nu consumaseră deloc alcool.
Autorul principal al studiului, dr. Alberto Fernando Oliveira Justo de la Universitatea din São Paulo, a subliniat importanța înțelegerii efectelor pe termen lung ale alcoolului asupra sănătății creierului. „Consumul excesiv de alcool este o problemă globală majoră de sănătate, iar datele noastre confirmă legătura directă dintre acest comportament și deteriorarea cerebrală”, a declarat Justo.
Deși studiul nu dovedește o relație cauzală directă între alcool și leziunile cerebrale, ci doar o asociere, concluziile sale atrag atenția asupra impactului profund pe care obiceiurile de consum le pot avea asupra funcției cognitive și longevității. Cercetătorii atrag atenția că este nevoie de mai multe eforturi în promovarea măsurilor de prevenție și în reducerea consumului excesiv de alcool la nivel global.
Studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea din São Paulo aduce în prim-plan o realitate medicală și socială care nu mai poate fi ignorată: consumul excesiv de alcool nu este doar o problemă temporară sau comportamentală, ci un factor cu efecte profunde și ireversibile asupra sănătății creierului uman. Leziunile vasculare cerebrale, acumulările de proteine asociate Alzheimerului și reducerea masei cerebrale nu mai pot fi considerate doar consecințe firești ale îmbătrânirii, ci trebuie înțelese ca urmări directe ale unui stil de viață dezechilibrat.
Este esențial ca mesajele de prevenție să fie adaptate și comunicate eficient, într-un limbaj clar și accesibil tuturor, mai ales în rândul tinerilor și al persoanelor aflate în categorii de risc. În același timp, cercetările viitoare trebuie să aprofundeze relația dintre durata și intensitatea consumului de alcool și efectele neurologice, pentru a oferi și mai multă claritate în politicile de sănătate publică.
Într-o societate în care presiunea cotidiană și obiceiurile sociale pot împinge spre un consum regulat de alcool, acest studiu funcționează ca un semnal de alarmă: alegerile făcute astăzi au consecințe reale asupra calității vieții de mâine. Sănătatea creierului trebuie tratată cu aceeași seriozitate ca sănătatea inimii sau a plămânilor, iar reducerea consumului de alcool nu este doar o opțiune de lifestyle, ci o investiție în viitorul cognitiv al fiecărui individ.