Pe data de 20 noiembrie, Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Mucenic Dasie, o figură luminoasă a creștinismului timpuriu de pe malurile Dunării. Viața și pătimirea lui reprezintă una dintre cele mai impresionante mărturii ale curajului și credinței neclintite în Hristos. Într-o
epocă marcată de persecuții, idolatrie și ritualuri păgâne de o duritate greu de imaginat, Sfântul Dasie a refuzat să ia parte la nelegiuirile vremii, iar prin fermitatea și cuvântul său a întors pe mulți la adevărata credință.
Contextul istoric al vieții Sfântului Dasie
Sfântul Mucenic Dasie a trăit la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea, în orașul Durostorum (astăzi Silistra, Bulgaria), un important centru militar și administrativ al Imperiului Roman în provincia Moesia Inferior. Oricine ajungea în acest oraș situat pe malul drept al Dunării vedea amestecul civilizațiilor și credințelor: soldați romani, coloniști, negustori și populație locală trăiau într-un spațiu dominat de cultura păgână romană, profund legată de cultul zeilor.
În această atmosferă, Dasie era soldat în armata romană, dar mai presus de toate era creștin cu viață îmbunătățită. Curăția morală și credința lui statornică contrastau puternic cu excesele și neorânduielile lumii păgâne în care trăia.
Ritualul păgân al Saturnaliilor
În Durostorum, ca în multe orașe ale Imperiului Roman, se sărbătoreau Saturnaliile, un vechi festival dedicat zeului Saturn. Cu treizeci de zile înainte, era ales un tânăr chipeș, îmbrăcat în haine împărătești și numit „regele Saturnaliilor”, fiind lăsat să se dedice tuturor plăcerilor păgâne. La finalul perioadei, acesta era adus înaintea idolului și jertfit prin sabie, după un obicei considerat sacru de către romani.
Alegerea Sfântului Dasie
Pentru că era cunoscut ca un tânăr de o frumusețe aparte, locuitorii din Durostorum l-au ales pe Dasie drept „regele” care urma să fie jertfit. Auzind decizia, Sfântul Dasie nu s-a tulburat, ci a rostit cu hotărâre cuvintele rămase până astăzi ca mărturie a curajului său:
„Dacă sunt sortit să mor, atunci mai bine mor pentru Hristos ca un creștin.”
Sfântul Dasie a refuzat categoric să ia parte la ritualurile murdare. Nu doar că nu s-a lăsat atras în hăul nelegiuirii, dar a denunțat public păcatul idolatriei și destrăbălarea ritualului. Mărturisirea lui a avut un impact atât de puternic, încât numeroși martori, impresionați de curajul și credința lui, au fost convertiți la creștinism.
Arestarea și prima mărturisire
Refuzul sfântului a ajuns repede la urechile autorităților romane. Dasie a fost reținut și dus înaintea legatului Bassus (Basius), conducătorul militar al provinciei. Acesta a încercat, prin promisiuni și amenințări, să-l determine pe Dasie să aducă jertfă idolilor și să se supună tradiției păgâne. I-a spus că, dacă va asculta, își va salva viața și va rămâne în cinste. Însă Dasie, cu aceeași statornicie, i-a răspuns:
„Sunt ostaș, dar numele meu cel mai ales este cel de creștin. Nu slujesc împăratului pământesc, ci Împăratului ceresc, Domnului Iisus Hristos. De la El primesc darul, din harul Lui trăiesc și prin iubirea Lui de oameni mă îmbogățesc.”
Această mărturisire categorică a stârnit mânia legatului Bassus, care, însă, a mai încercat o ultimă cale: l-a sfătuit „să se roage chipurilor împărătești”, subliniind că până și popoarele barbare se supun lor. Dar Sfântul Dasie a rămas neclintit.
Întemnițarea și chinurile
Pentru încăpățânarea de a nu renunța la credința în Hristos, Dasie a fost aruncat într-o temniță rece și întunecoasă. S-a hotărât apoi ziua în care urma să fie scos pentru a fi forțat să participe la ritualul Saturnaliilor. Soldații îl îndemnau să accepte ritualul și să-și îndeplinească „pofta”, după obiceiul păgân. Dar Sfântul Dasie le-a răspuns:
„Fiindcă mă siliți la această întinăciune, este mai bine pentru mine să fiu jertfă de bunăvoie Domnului Hristos, decât să mă jertfesc idolului vostru.”
Văzând că nici rugămințile, nici promisiunile, nici amenințările nu îl clintesc, Bassus a poruncit să fie supus la chinuri grele. Durerile au fost cumplite, însă Sfântul Dasie nu s-a lăsat învins și nu a rostit nici măcar o clipă cuvânt de lepădare. Actele martirice ni-l arată pe Dasie ca fiind un ostaș al lui Hristos neîntrecut în bărbăție, purtând cu răbdare suferințele, convins că „puține sunt chinurile pentru Domnul, iar răsplata este veșnică”.
Judecata și martiriul
După lungi chinuri și înfruntări, Bassus a dat sentința finală: Sfântului Dasie să i se taie capul pentru că a sfidat porunca împăratului și cultul păgân venerat în imperiu. Astfel, în ziua de 20 noiembrie 304, Sfântul Mucenic Dasie a primit cununa muceniciei.
Tradiția consemnează că Sfântul Dasie a fost trecut prin sabie în cetatea Durostorum, însă unele inscripții vechi menționează că la Axiopolis (Cernavodă) era cinstit împreună cu alți martiri, precum Chirii și Quindeus. Aceste mărturii arată că evlavia față de el era răspândită în mai multe așezări de pe malurile Dunării.
Moștenirea spirituală
Biserica îl pomenește pe Sfântul Mucenic Dasie la 20 noiembrie, cinstindu-l ca pe unul dintre marii martori ai lui Hristos în părțile Dunării de Jos. Jertfa lui rămâne una dintre cele mai impresionante mărturii ale sfințeniei ce a înflorit în aceste teritorii încă din primele veacuri ale creștinismului.
Trăind între păgâni, Sfântul Mucenic Dasie a înțeles că adevărata identitate a unui creștin nu se negociază. El a rămas credincios până la sfârșit Celui care a spus:
„Nu te teme de cele ce ai să pătimeşti. Că iată diavolul va să arunce dintre voi în temniţă, ca să fiţi ispitiţi, şi veţi avea necaz zece zile. Fii credincios până la moarte şi îţi voi da cununa vieţii. ”(Apoc. 2, 10)
Condacul Sfântului Mucenic Dasie din Axiopolis-Cernavodă
Glasul 8
Pricină de veselie ne-a venit nouă astăzi pomenindu-te, Sfinte Mucenice Dasie, că, întrarmându-te Dumnezeieşte cu neprihănirea sufletului şi ţinând în cuget rugăciunea cea neîncetată, cu tărie ai biruit taberele vrăjmaşilor, Sfinte Mucenice, făcătorule de minuni. Roagă-te neîncetat lui Hristos Dumnezeu pentru noi toţi.
Troparul Sfântului Mucenic Dasie din Axiopolis-Cernavodă
Glasul 4
Sfinte Dasie, mucenic al lui Hristos, pe tine te laudă obştea credincioşilor din Axiopolis. Că pe tiranul vrăjmaş, cu puterea crucii, cu statornicie în mărturisirea credinţei în Dumnezeu, vitejeşte l-ai călcat, făcându-te pe tine viteaz ostaş al lui Hristos. Că, lepădând păgânătatea, cununa cea adevărată, din mâna lui Hristos ai luat. Pe Acesta roagă-L, Preafericite Mucenice Dasie, să mântuiască pe toţi cei ce săvârşesc sfântă pomenirea ta.