Cinstirea icoanelor Maicii Domnului ocupă un loc central în viața Bisericii Ortodoxe, deoarece prin ele credincioșii se apropie de Născătoarea de Dumnezeu, rugându-se pentru ocrotire și mijlocire la Tronul dumnezeiesc. Între aceste icoane făcătoare de minuni se numără și Icoana Maicii Domnului din Miroj („Mirojskaya”), sărbătorită la data de 24 septembrie. Istoria acestei icoane, minunile ei și rolul pe care l-a avut în viața poporului dreptcredincios arată cât de mult a fost și este prețuită prezența Maicii Domnului în mijlocul oamenilor, ca o adevărată „Rugătoare neobosită” pentru lume.
În același timp, tradiția ortodoxă amintește că în aceeași zi este prăznuită și Icoana Maicii Domnului „din pomul de mirt” („Myrtidiotissa”), descoperită în insula Kythera, în secolul al XIV-lea. Astfel, ziua de 24 septembrie aduce o dublă bucurie pentru credincioși, amintind de grija maternă și de mijlocirea neîncetată a Maicii Domnului pentru cei ce o cheamă cu credință.
Descoperirea Icoanei Maicii Domnului din Miroj
Mănăstirea Miroj, aflată în orașul Pskov, Rusia, este unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din acea regiune, datând din secolul al XII-lea. În anul 1198, în cadrul acestei mănăstiri a apărut icoana Maicii Domnului din Miroj. Ea este de tip „Oranta” (Rugătoarea): Preasfânta Fecioară este zugrăvită cu mâinile ridicate spre cer, într-o atitudine de rugăciune, iar Pruncul Iisus Hristos este reprezentat într-un cerc luminos, deasupra pântecelui Ei, semn al întrupării dumnezeiești.
Această reprezentare amintește de icoana Maicii Domnului „a Semnului”, atât de iubită în tradiția ortodoxă slavă. Prin chipul său, icoana transmite taina Întrupării și în același timp nădejdea că Fecioara Maria rămâne în veci o mijlocitoare pentru oameni.
Minuni legate de icoană
De-a lungul istoriei, icoana Maicii Domnului din Miroj s-a arătat izvor de mângâiere și de ajutor pentru credincioși. O însemnare veche din vremea țarului Ivan cel Groaznic consemnează că în timpul unei cumplite epidemii de ciumă, din ochii Maicii Domnului zugrăvite pe icoană au început să curgă lacrimi. Această minune a fost înțeleasă de creștini ca un semn al milei și al compătimirii Maicii Domnului față de suferința oamenilor. Mulți bolnavi s-au vindecat atunci, iar credincioșii au primit curaj și nădejde, întărindu-se în credință.
Tot în legătură cu icoana se amintește și minunea petrecută la 24 septembrie 1567, în ziua de pomenire a Sfântului Avraam de la Miroj. Atunci, înaintea icoanei, s-au arătat noi binecuvântări, ceea ce a dus la o evlavie și mai mare față de chipul făcător de minuni al Născătoarei de Dumnezeu. Din acel an, prin binecuvântarea Arhiepiscopului Pimen de Novgorod și Pskov, s-a instituit sărbătoarea prăznuirii icoanei.
De asemenea, izvoarele pomenesc și de alte vindecări și ocrotiri pe care credincioșii le-au primit prin rugăciune înaintea icoanei din Miroj, mai ales în vremuri de boală și necazuri mari.
Reprezentarea sfinților alături de Maica Domnului
Un element deosebit al icoanei din Miroj este faptul că alături de chipul Maicii Domnului se află zugrăviți doi sfinți locali: în partea dreaptă, Sfântul Timotei din Pskov (cunoscut și ca prințul Dovmont, sărbătorit pe 20 mai), iar în partea stângă, soția sa, Sfânta Monahie Marta (Maria Dimitrievna, †1300, pomenită pe 8 noiembrie). Această alăturare arată nu doar mijlocirea Maicii Domnului, ci și ocrotirea și exemplul sfinților locali, întărind legătura poporului credincios cu tradiția duhovnicească a regiunii.
Istoria icoanei și a copiilor ei
Țarul Ivan Vasilievici, cunoscut în istorie ca Ivan cel Groaznic, a luat icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Miroj. Totuși, la mănăstire a rămas o copie fidelă, prin care credincioșii au continuat să se roage și să primească ajutorul ceresc. Acest fapt arată, încă o dată, că puterea Maicii Domnului nu este legată exclusiv de materia unei icoane, ci de harul pe care Dumnezeu îl lucrează prin ea, pentru credința poporului.
În anul 1666 a fost alcătuită și publicată o slujbă specială în cinstea Icoanei Maicii Domnului din Miroj, care a fost inclusă în Mineiul pe luna septembrie. Astfel, evlavia față de această icoană s-a răspândit și mai mult, fiind întărită de rânduieli liturgice care o pomenesc în chip solemn.
Paralela dintre cele două icoane ale Maicii Domnului
Sărbătoarea Icoanei Maicii Domnului din Miroj, la 24 septembrie, se leagă și de pomenirea icoanei Maicii Domnului „din pomul de mirt” din insula Kythera. Aceasta a fost descoperită în secolul al XIV-lea de un păstor, în ramurile unui arbust de mirt. Tradiția spune că icoana a refuzat de trei ori să fie dusă acasă, întorcându-se în chip minunat în locul descoperirii sale, semn că voia Maicii Domnului era ca icoana să rămână acolo. În cele din urmă, păstorul a ridicat o mică biserică din lemn, care mai târziu a fost înlocuită de o biserică de piatră, devenită Mănăstirea Myrtides.
Și această icoană a fost izvor de numeroase minuni: vindecări de boli, izbăvirea de ciumă, salvarea unor oameni de la moarte și, în chip deosebit, vindecarea minunată a lui Teodor Koumprianos, un descendent al păstorului descoperitor. Prin aceasta, se arată că Maica Domnului lucrează în multe locuri și prin multe icoane, pentru cei care o cheamă cu credință.
Astfel, ziua de 24 septembrie este pentru întreaga Biserică o chemare la pocăință, la rugăciune și la întărirea credinței, având în centru mijlocirea și ocrotirea Născătoarei de Dumnezeu.
Semnificația duhovnicească a icoanei
Icoana Maicii Domnului din Miroj este un semn al rugăciunii neîncetate a Maicii Domnului pentru lume. Prin chipul „Oranta”, ea este înfățișată ca o adevărată preoteasă a întregii creații, ridicându-și mâinile către Fiul său pentru a cere milă și ajutor. Pruncul Iisus, zugrăvit peste pântecele Ei, arată taina Întrupării și, totodată, faptul că Hristos este mereu prezent în Biserica Sa.
Prezența lacrimilor pe chipul icoanei, consemnate în timpul ciumei, este un alt semn al iubirii materne a Maicii Domnului, care suferă împreună cu fiii săi atunci când aceștia trec prin necazuri. Această dimensiune a icoanei ne îndeamnă să ne apropiem cu mai multă credință de rugăciune, să ne deschidem inimile și să cerem cu smerenie ajutorul ei.
Cinstirea Icoanei Maicii Domnului din Miroj este un prilej de întărire duhovnicească și de aducere aminte că Născătoarea de Dumnezeu nu încetează niciodată să vegheze asupra lumii
Ea se arată plină de dragoste, de milă și de grijă maternă pentru toți oamenii, chemându-i la rugăciune, la pocăință și la o viață trăită în lumina lui Hristos.
Ziua de 24 septembrie devine astfel un prilej de cinstire a Maicii Domnului nu doar în Pskov sau în insula Kythera, ci în întreaga Biserică, amintind tuturor creștinilor că prin rugăciunea și mijlocirea Născătoarei de Dumnezeu se pogoară binecuvântarea Domnului peste lume. Icoana Maicii Domnului din Miroj rămâne mărturia vie a acestei ocrotiri și un izvor de nădejde pentru toți cei ce cred.