Icoana Maicii Domnului de pe Tolga, numită și Tolgska, este o prezență vie a harului în inima Rusiei creștine. Arătarea ei în anul 1314 episcopului Prohor al Rostovului, printr-o lumină minunată și pod de foc, transformă o întâmplare în practică sacramentală, liturgică și pastorală. Ne vom opri asupra contextului istoric, povestirii arătării, construirii lăcașului, minunilor consemnate și semnificației pe care o are icoana pentru credincioși.
Context istoric și geografic
La 8 august 1314, episcopul Prohor (denumit Trifon în monahism) al Rostovului și Iaroslavlului, revenind dinspre Lacul Alb, a navigat pe râurile Șecsna și Volga până aproape de Iaroslavl. Cu suita sa, s-a oprit pentru o noapte la aproximativ șapte kilometri de cetate, pe malul drept al Volgăi, acolo unde pârâul Tolga se varsă, într-o zonă împădurită.
Arătarea icoanei
La miezul nopții, când toți dormeau, „a observat o lumină care strălucea peste întreg ținutul . Aceasta venea de la o coloană de foc de pe celălalt mal, acolo unde se întindea un pod. Luându-și toiagul, sfântul a mers până acolo și a văzut icoana suspendată în aer. Uluit de minune, s-a rugat îndelung, iar la întoarcere a uitat toiagul” . Această lumină și podul de foc au constituit elementul central al viziunii, confirmate și de tradiția rusă.
Descoperirea icoanei și toiagului
A doua zi, după slujba de Utrenie, episcopul a constatat că i-a dispărut toiagul. El și-a amintit că îl uitase pe malul opus și a trimis slujitori pe râu. Acolo au găsit atât toiagul, cât și icoana Maicii Domnului, agățată de un copac, în pădure, confirmând sanctitatea viziunii nocturne.
Construirea bisericii și a mănăstirii
După recunoașterea icoanei, episcopul Prohor a traversat împreună cu cei din suita sa, a curățat locul și, până la amiază, a ridicat o bisericuță în cinstea Intrării Maicii Domnului. Seara a fost sfințită și a fost stabilit praznicul în cinstea arătării icoanei. Ulterior, a fost întemeiată Mănăstirea Tolga, condusă de episcop până la plecarea sa la Domnul, pe 7 septembrie 1328.
Reglarea praznicului
Episcopul Prohor a stabilit prăznuirea icoanei la două date:
- 8 august (stil vechi), ziua arătării;
- 18 iulie (stil nou), recunoscută ulterior în calendar .
Minuni săvârşite de Icoana Maicii Domnului de pe Tolga (Tolgska)
Icoanei Tolga i se atribuie numeroase intervenerații miraculoase:
Izvorârea de mir, 16 septembrie 1392
În timpul slujbei de Utrenie, egumenul Gherman și frații au fost martorii unei minuni profunde: din icoană au țâșnit două izvoare de mir, unul din mâna Maicii Domnului și altul din piciorul stâng al Pruncului Iisus. Întreaga biserică s-a umplut de o mireasmă binecuvântată, iar cei prezenți au fost copleșiți de evlavie. Mirul a însemnat tămăduire: boli au fost vindecate, suferințe s-au risipit, și toți cei care s-au uns cu el S-au bucurat de sănătate deplină.
Învierea unui copil
În scrierile locale aparea scris că un copil mort a fost readus la viață după rugăciunea tatălui și mamei în fața icoanei .
Protecție în incendiu
O biserică de lemn a ars complet, însă icoana a rămas neatinsă și a fost găsită într-un copac, fiind salvată de îngeri, conform tradiției .
Vindecarea țarului Ivan cel Groaznic
În anul 1553, țarul ar fi fost tămăduit de o boală la picioare; în semn de mulțumire, a ridicat o catedrală de piatră la Tolga .
Ploaia după secetă
În anul 1766, după recursul la procesiuni cu icoana, a urmat ploaie care a salvat recoltele din Yaroslavl.
Rezervă de tămăduire pentru orbi și posedați
Conform cronicilor monahale, o tânără din Yaroslavl, posedată de un duh necurat și cu ochiul drept ieșit din orbita, a fost adusă la Tolga. După rugăciuni în fața icoanei, și-a recăpătat ochiul și sănătatea, îndată vindecată și limpezindu-și duhul.
Vrednicul dregător și învierea pruncului
Un dregător numit Nichita, din Moscova, a pierdut copilul de 4 ani în timpul călătoriei pe Volga. Copleșit de durere, a adus trupul neînsuflețit al copilului la icoană pentru înmormântare. În mod minunat, copilul a înviat în timpul slujbei de îngropare, sub ochii familiei îndurerate.
Vindecarea lui Vasil și renașterea mobilității
Un nepot nevindecat, pe nume Vasil, paralizat la picioare, a fost adus la Mănăstirea Tolga. Rugăciunea și lacrimile sale în fața icoanei s-au soldat cu o vindecare completă, redându-i capacitatea de a merge și bucurându-se alături de frați.
Nașterea după infertilitate îndelungată
Un cuplu din Yaroslavl, lipsit de copii după 20 de ani, a cerut îndretarea la Tolga. După participarea la priveghere și rugăciuni în fața icoanei, i-au fost dăruiți un fiu și apoi o fiică, încununare a nădejdii lor în rugăciune.
Pestilența oprită prin procesiune în anul 1612
În timpul Tulburărilor de la începutul secolului XVII, o molimă devastatoare a lovit Yaroslavl. După ce icoana a fost dusă în procesiune în jurul orașului, boala s-a oprit brusc, considerată intervenția directă a Maicii Domnului de la Tolga.
Semnificații spirituale
Har printre elementele create, icoana, podul, lumina și mirul confirmă realitatea sacramentală a materiei.
Podul ca simbol al credinței, chemare la a păși peste limitele vieții, în încredere.
Renunțarea la toiag, expresie a umilinței în fața revelației.
Rugăciunea comună, manifestă forța credinței colective asupra naturii și destinului.
Icoana Tolga rămâne o fereastră de har vie, un pod peste timp și spațiu, un loc în care cerul și pământul se întâlnesc
Prin viziune, construcție și minuni, credincioșii de ieri și de azi sunt chemați la încredere, comuniune și sacrificiu duhovnicesc. Arătarea ei ne amintește că Dumnezeu lucrează în materie, iar Maica Domnului mijlocește întotdeauna pentru cei ce o cinstesc cu credință.