Centenarul Patriarhiei Române: Proclamarea Canonizării a 16 Sfinți Români

Photo of author

By Adrian Serban

Astăzi, 4 februarie 2025, Biserica Ortodoxă Română marchează un moment de profundă semnificație istorică și spirituală: împlinirea a 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie. Evenimentul a fost celebrat cu solemnitate la Catedrala Patriarhală din București, unde Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat Sfânta Liturghie alături de ierarhii Sfântului Sinod. În cadrul acestei ceremonii, a avut loc și proclamarea generală a canonizării a 16 sfinți români, urmată de o slujbă de Te Deum dedicată Centenarului, deschiderii lucrărilor Sfântului Sinod și Adunării Naționale Bisericești.

Un secol de Patriarhat: Repere istorice

La 4 februarie 1925, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ridicarea Bisericii la rangul de Patriarhie, o decizie care a fost ulterior recunoscută prin Tomosul Patriarhal emis de Patriarhul Ecumenic Vasile al III-lea la 30 iulie 1925. Primul Patriarh al României, Miron Cristea, a fost întronizat la 1 noiembrie 1925. Aceste momente au consolidat statutul autocefal al Bisericii Ortodoxe Române, recunoscut oficial în 1885, și au subliniat rolul său esențial în viața spirituală și culturală a națiunii.

Programul ceremoniei de Centenar

Sărbătoarea Centenarului a debutat la ora 7:00 cu o procesiune solemnă, în care sfintele moaște din Catedrala Patriarhală, alături de cele ale Sfântului Apostol Andrei aduse de la Reședința Patriarhală, au fost purtate și așezate în Baldachinul Sfinților, oferind credincioșilor prilejul de a se închina. Între orele 9:00 și 12:00, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod, în prezența membrilor Adunării Naționale Bisericești, clerici și mireni. La ora 12:00, a avut loc proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți români, urmată de slujba de Te Deum la ora 12:30, marcând atât aniversarea Centenarului, cât și deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod și ale Adunării Naționale Bisericești.

Proclamarea noilor sfinți români

Un moment deosebit al ceremoniei a fost proclamarea canonizării a 16 sfinți români, cuvioși și mărturisitori din secolul al XX-lea, recunoscuți pentru viețile lor de sfințenie și mărturisire a credinței în perioade de încercare. Această proclamare subliniază continuitatea sfințeniei în spațiul românesc și oferă credincioșilor modele contemporane de trăire creștină.

În cadrul ceremoniei dedicate împlinirii a 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie, au fost proclamați următorii 16 sfinți români:

  1. Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, starețul Mănăstirii Antim din București) – prăznuit la 16 septembrie.
  2. Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu și București) – prăznuit la 4 octombrie.
  3. Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu – prăznuit la 23 octombrie.
  4. Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (Părintele protosinghel Arsenie Boca) – prăznuit la 28 noiembrie.
  5. Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu – prăznuit la 22 iulie.
  6. Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria) – prăznuit la 2 decembrie.
  7. Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, starețul Mănăstirii Sihăstria) – prăznuit la 2 decembrie.
  8. Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț (Părintele arhimandrit Dometie Manolache) – prăznuit la 6 iulie.
  9. Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (Părintele arhimandrit Serafim Popescu, starețul Mănăstirii Sâmbăta de Sus) – prăznuit la 20 decembrie.
  10. Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (Părintele Liviu Galaction Munteanu, profesor de teologie la Cluj-Napoca) – prăznuit la 8 martie.
  11. Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana) – prăznuit la 26 decembrie.
  12. Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (Părintele arhimandrit Visarion Toia, starețul Mănăstirii Lainici) – prăznuit la 10 noiembrie.
  13. Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timișeni și Vasiova) – prăznuit la 10 mai.
  14. Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea (Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad) – prăznuit la 18 septembrie.
  15. Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (Părintele protosinghel Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului) – prăznuit la 3 august.
  16. Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (Părintele protoiereu Alexandru Baltaga) – prăznuit la 8 august.

Acești sfinți, recunoscuți pentru viețile lor de sfințenie și mărturisire a credinței, au fost canonizați de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 11-12 iulie 2024, urmând ca proclamarea oficială să aibă loc în cadrul ceremoniei de Centenar.

Proclamarea canonizării acestor sfinți reprezintă un moment deosebit în viața Bisericii Ortodoxe Române, oferind credincioșilor modele contemporane de trăire creștină și mărturisire a credinței.

Importanța Centenarului pentru Biserica Ortodoxă Română

Aniversarea a 100 de ani de Patriarhat reprezintă un prilej de recunoștință față de Dumnezeu și de omagiere a celor care au contribuit la dezvoltarea și consolidarea Bisericii Ortodoxe Române. În cuvântul său, Patriarhul Daniel a subliniat că această sărbătoare este un timp de recunoștință, dar și de cunoaștere mai profundă a istoriei bisericești, evidențiind rolul Bisericii ca lumină călăuzitoare spre Hristos și factor de unitate și stabilitate pentru poporul român.

Evenimentele anului 2025 în contextul Centenarului

Pe parcursul anului 2025, declarat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea, vor avea loc numeroase manifestări religioase și culturale. Printre acestea se numără sfințirea Catedralei Naționale la 26 octombrie 2025, de către Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și Patriarhul Daniel, precum și diverse simpozioane, conferințe și evenimente dedicate aprofundării istoriei și spiritualității ortodoxe românești.

Reflecții asupra rolului Bisericii în societatea contemporană

Centenarul oferă oportunitatea de a reflecta asupra rolului pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut și continuă să-l aibă în viața societății. De-a lungul secolului trecut, Biserica a fost un pilon de rezistență spirituală și culturală, păstrând și promovând valorile creștine în fața provocărilor istorice și sociale. Prin slujirea sa neîntreruptă, Biserica a contribuit la formarea identității naționale și la consolidarea unității poporului român.

Sărbătorirea a 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie reprezintă un moment de profundă semnificație, care ne invită la recunoștință față de înaintași și la angajament pentru viitor.