Grăsimea abdominală, adesea denumită „grăsime viscerală”, este mai mult decât o problemă estetică. Deși multe persoane încearcă să își reducă talia din motive de aspect, grăsimea abdominală este, de asemenea, un indicator cheie al sănătății inimii. Spre deosebire de grăsimea subcutanată, care se află chiar sub piele, grăsimea viscerală înconjoară organele interne și poate avea efecte dăunătoare asupra modului în care funcționează corpul tuă, în special inima.
Așadar, ce spune grăsimea abdominală despre sănătatea inimii? În acest articol, vom explora relația dintre grăsimea abdominală și bolile cardiovasculare, riscurile asociate cu excesul de grăsime viscerală.
Grăsimea abdominală: ce este mai exact?
Este important să se facă distincția între cele două tipuri principale de grăsime găsite în abdomen:
Grăsimea subcutanată: Acesta este stratul de grăsime aflat direct sub piele. Este vizibilă și palpabilă, dar, deși excesul său poate fi stânjenitor, este în general mai puțin periculoasă pentru sănătate decât grăsimea viscerală.
Grăsimea viscerală: această grăsime se găsește mai adânc în abdomen, în jurul organelor interne precum ficatul, intestinele și pancreasul. Această grăsime viscerală este asociată cu riscuri crescute pentru sănătate, în special cu bolile cardiovasculare.
De ce este periculoasă grăsimea viscerală?
Grăsimea viscerală este metabolic activă. Acest lucru înseamnă că produce substanțe chimice și hormoni care pot perturba procesele normale ale organismului. De exemplu, eliberează citokine proinflamatorii, proteine care promovează inflamația în organism, contribuind la dezvoltarea bolilor cronice, cum ar fi bolile de inimă și diabetul de tip 2.
În plus, excesul de grăsime viscerală poate duce la rezistență la insulină, ceea ce favorizează nivelul ridicat de zahăr din sânge și crește riscul de sindrom metabolic, un grup de afecțiuni (tensiune arterială ridicată, nivel ridicat de zahăr din sânge, niveluri anormale de colesterol) care cresc riscul de boli de inimă.
Grăsimea abdominală și sănătatea inimii: o legătură directă
Sănătatea inimii este afectată în special de grăsimea abdominală. Studiile arată că, chiar și în cazul persoanelor cu un indice de masă corporală (IMC) normal, excesul de grăsime abdominală crește riscul de boli cardiovasculare. Acest lucru se datorează efectelor grăsimii viscerale asupra diferitelor sisteme din organism.
1. Risc crescut de hipertensiune arterială dacă grăsimea abdominală este peste cea normală
Grăsimea viscerală pune presiune asupra organelor interne, în special asupra rinichilor, care joacă un rol crucial în reglarea tensiunii arteriale. Excesul de grăsime abdominală poate duce la o creștere a tensiunii arteriale, ceea ce crește riscul de atac de cord, accident vascular cerebral și alte complicații cardiovasculare.
2. Impactul asupra colesterolului și trigliceridelor
Grăsimea viscerală este puternic asociată cu niveluri mai ridicate de colesterol rău (LDL) și trigliceride, și niveluri mai scăzute de colesterol bun (HDL). Acest dezechilibru favorizează acumularea de plăci în artere. Aceasta din urmă este o afecțiune cunoscută sub numele de ateroscleroză, care poate duce la atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.
3. Inflamația cronică și bolile de inimă
Una dintre caracteristicile grăsimii viscerale este capacitatea sa de a provoca inflamație cronică în organism. Inflamația constantă, chiar și la niveluri scăzute, este un factor cheie în dezvoltarea aterosclerozei.
4. Rezistența la insulină și diabetul de tip 2 influnețată de grăsimea abdominală
Acumularea de grăsime abdominală poate duce, de asemenea, la rezistența la insulină. Aceasta din urmă este o afecțiune în care celulele organismului nu mai răspund eficient la insulină, hormonul care reglează nivelul zahărului din sânge. Această rezistență poate duce la diabet de tip 2, care este în sine un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare.