Ce boli poate provoca anxietatea? Înțelegerea impactului anxietății asupra sănătății

Photo of author

By Ramona Fustos

Ce boli poate provoca anxietatea? Această tulburare este răspunsul natural al organismului la stres, dar atunci când devine excesivă sau cronică, poate avea consecințe grave asupra sănătății fizice și mentale. Prelungită sau prost gestionată poate fi un factor care contribuie la o serie de boli, de la tulburări psihice la afecțiuni fizice. Acest articol explorează în detaliu bolile și condițiile de sănătate pe care anxietatea le poate provoca sau agrava.

Tulburări psihice asociate cu anxietatea

Tulburările anxioase. Atunci când devine patologică, se poate dezvolta în tulburări anxioase specifice, care se numără printre cele mai frecvente afecțiuni mintale. Aceste tulburări includ:

-Tulburarea de anxietate generalizată (GAD), caracterizată prin îngrijorare excesivă și incontrolabilă cu privire la viitor sau viața de zi cu zi, GAD poate duce la oboseală cronică, probleme de somn și dificultăți de concentrare.

-Tulburarea de panică: această tulburare se manifestă prin atacuri de panică bruște și intense, însoțite de simptome fizice precum palpitații, tremurături și senzația de sufocare.

-Fobii specifice: Anxietatea se poate concentra pe un anumit obiect sau situație, rezultând fobii precum agorafobia, frica de înălțime sau claustrofobia.

-Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC): Anxietatea se poate manifesta și sub formă de obsesii (gânduri intruzive) și compulsii (ritualuri repetitive) menite să reducă anxietatea.

-Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD): După un eveniment traumatic, unele persoane dezvoltă PTSD, caracterizat prin flashback-uri, coșmaruri și hipervigilență constantă.

Depresia

Anxietatea cronică poate duce și la depresie. Cele două afecțiuni sunt adesea comorbide, ceea ce înseamnă că ele coexistă la aceeași persoană. Simptomele depresiei includ tristețe persistentă, pierderea interesului pentru activitățile zilnice, oboseală intensă și gânduri suicidare. Anxietatea netratată poate intensifica aceste simptome și face depresia mai greu de depășit.

Tulburări de somn

Anxietatea este una dintre principalele cauze ale insomniei, o afecțiune în care o persoană are dificultăți în a adormi sau a rămâne adormită. Lipsa de somn poate să agraveze anxietatea, creând un cerc vicios. Anxietatea poate duce, de asemenea, la coșmaruri, terori nocturne și alte tulburări de somn, cum ar fi apneea de somn.

Boli fizice legate de anxietate

Boli cardiovasculare. Tulburarea de anexietate cronică poate avea un impact negativ asupra sistemului cardiovascular. Aceasta poate provoca hipertensiune arterială, poate crește ritmul cardiac și poate încuraja apariția bolilor de inimă. Stresul constant și anxietatea pot crește, de asemenea, riscul de infarct miocardic (atac de cord) și accident vascular cerebral.

Tulburări gastrointestinale. Sistemul digestiv este strâns legat de creier prin intermediul sistemului nervos enteric, adesea denumit „al doilea creier”. Prin urmare, anxietatea poate duce la o serie de tulburări gastrointestinale, inclusiv:

-Sindromul intestinului iritabil (IBS): Caracterizat prin dureri abdominale, balonare și modificări ale obiceiurilor intestinale (constipație, diaree).

-Gastrită și ulcere: anxietatea poate crește producția de acid gastric, iritând mucoasa stomacului și provocând gastrită sau ulcere.

-Boala de reflux gastroesofagian (GERD): această tulburare poate agrava simptomele GERD, ducând la arsuri la stomac, dureri în piept și regurgitări acide.

Probleme respiratorii

Această tulburare poate afecta și sistemul respirator. Persoanele cu anxietate sunt mai predispuse la tulburări respiratorii, cum ar fi:

-Astmul: anxietatea poate agrava simptomele astmului, crescând frecvența și severitatea atacurilor.

-Hiperventilația: Atacurile de anxietate pot provoca hiperventilație, o stare în care respirați prea repede, ducând la amețeli, furnicături la nivelul membrelor și senzație de sufocare.

-Tulburări respiratorii funcționale: Aceste tulburări legate de anxietate includ senzații de dificultate în respirație fără o cauză organică aparentă.