După naștere, flora intestinală este stabilită și joacă un rol crucial în sistemul imunitar. Menținerea și dezvoltarea acesteia sunt influențate de alimentație. Datorită diversității sale, flora intestinală îndeplinește o varietate de funcții. Mai mult, contribuie activ la transformarea nutrienților.
La un organism sănătos, flora intestinală este, în funcție de vârstă, de zece până la douăzeci de ori mai mare decât numărul de celule din organism. Acest lucru subliniază importanța acestei „lumi microbiologice vii” sau microbiota, pe care o găzduim, esențială pentru sănătatea noastră și, probabil, pentru supraviețuirea speciei noastre. Compoziția florei bacteriene variază semnificativ de la un individ la altul. De exemplu, proporția de Firmicutes poate varia între 10% și 90%. Asta în timp ce proporția de Bacteroides variază în sens invers. În medie, aproximativ 50% din genele microbiene ale unui subiect sunt împărtășite de cel puțin jumătate dintre indivizi.
Ce rol joacă flora intestinală?
Există o legătură strânsă între flora bacteriană, mucoasa intestinală și sistemul imunitar, în special prin intermediul sistemului imunitar înnăscut, principalii actori fiind receptorii Toll-like (TLR). Mucoasa intestinală, cu o suprafață de peste 300 m2, este expusă în permanență la o cantitate mare de antigeni, fie din alimente, fie din bacterii. Flora bacteriană intestinală joacă roluri esențiale în sistemul imunitar intestinal și periferic. Este implicată în activarea, modularea răspunsurilor specifice și reglarea generală a sistemului imunitar.
Flora intestinală funcționează ca o „barieră” esențială, limitând colonizarea de către bacteriile patogene. Echilibrul său este rezultatul interacțiunilor microbiene în cadrul microbiotei intestinale, care implică competiția pentru substraturile nutritive și locurile de adeziune, precum și modificarea mediului intestinal de către produsele metabolismului bacterian. Conservarea florei intestinale, care este esențială pentru funcțiile digestive și imunitare, este supusă unei varietăți de influențe controlabile și trebuie protejată împotriva oricărei alterări. Prin urmare, este esențial să se înțeleagă circumstanțele care modifică flora intestinală și modalitățile prin care aceasta poate fi modulată pozitiv.
Ce factori modifică flora intestinală?
Studiile au arătat că o serie de factori pun în pericol buna funcționare a florei intestinale. Aceștia includ:
Antibioterapia. Administrarea, fie pe cale orală, fie pe cale intravenoasă, poate perturba flora intestinală, în special în fazele cruciale de implantare și dezvoltare a unei flore bifide dominante.
Tratamente antiacide. Utilizarea antiacidelor, în special pentru boala de reflux gastroesofagian, poate, de asemenea, să modifice flora intestinală
Deficitul de fibre alimentare. O dietă săracă în fibre nu favorizează stabilirea și menținerea unei flore echilibrate, în special cu o proporție suficientă de bacterii bifide.
Gastroenterita acută. Gastroenterita virală sau bacteriană poate altera flora intestinală, în special la unii copii care dezvoltă diaree postinfecțioasă prelungită.
Ce alimente ar trebui să mănânc pentru a-mi reface flora intestinală?
Consumul de alimente bogate în fibre dietetice poate fi benefic pentru persoanele cu diverse sindroame metabolice și tulburări gastrointestinale. Alimentele bogate în prebiotice și probiotice pot fi, de asemenea, recomandate pentru restabilirea florei intestinale. Prebioticele și probioticele joacă un rol esențial în menținerea unei flore intestinale echilibrate. Probioticele, alcătuite din microorganisme benefice, cum ar fi anumite bacterii, promovează sănătatea digestivă atunci când sunt ingerate sub formă de alimente fermentate. Combinația de probiotice și prebiotice promovează o relație simbiotică care susține sănătatea generală a sistemului digestiv. Iată o listă de alimente din care să alegi:
Alimente bogate în fibre alimentare: legume (broccoli, varză de Bruxelles, anghinare, morcovi, praz), fructe (zmeură, pere, mere, banane, fructe de pădure), leguminoase (linte, fasole, năut).
Cereale integrale: ovăz, quinoa, orez brun.
Alimente fermentate (probiotice) iaurt simplu (cu culturi active, vii), kefir, varză murată și kimchi, miso (o pastă fermentată făcută din soia), murături din castraveți, castraveți sau alte legume fermentate, produse lactate fermentate, kombucha: o băutură fermentată făcută din ceai îndulcit.
Brânză proaspătă: unele brânzeturi conțin probiotice.
Alimente bogate în polifenoli: ceai verde, fructe de pădure: afine, căpșuni, zmeură.