Prea mult sodiu poate avea consecințe reale asupra sănătății tale: hipertensiune arterială, retenție de apă, oboseală renală… Află cum să îl depistezi și să îl echilibrezi în alimentația ta.
Sodiul este un mineral esențial pentru buna funcționare a organismului nostru. Acesta joacă un rol cheie în echilibrul apei, transmiterea nervoasă și contracția musculară, inclusiv cea a inimii. Se găsește în principal în sarea de masă (clorură de sodiu), dar și, și mai ales, într-o gamă largă de produse prelucrate.
Deși sodiul este vital în cantități rezonabile, consumul excesiv este în prezent o problemă comună, adesea invizibilă deoarece este legată de obiceiurile alimentare industriale.
Cu toate acestea, excesul cronic poate avea consecințe semnificative asupra sănătății, uneori tăcute la început, dar grave pe termen lung.
Aportul recomandat de sodiu: unde este echilibrul corect?
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă să nu se consume mai mult de 2 g de sodiu pe zi, adică aproximativ 5 g de sare. Dar, în multe locuri din lume, consumul mediu depășește cu mult această cifră, cu aproximativ 8 până la 10 g de sare pe zi, conform celor mai recente studii.
Acest lucru se datorează prezenței masive a sării în alimentele prelucrate: carne gătită, mâncăruri gata preparate, supe industriale, brânzeturi, sosuri, pâine, gustări sărate etc. Cea mai mare parte a sodiului pe care îl consumăm nu provine din sarea adăugată la masă, ci din sarea deja prezentă în alimente.
Consecința nr. 1: creșterea tensiunii arteriale
Cel mai cunoscut efect al excesului de sodiu este impactul său asupra tensiunii arteriale. Sodiul reține apa în organism. Cu cât există mai mult sodiu, cu atât crește volumul sângelui… ceea ce mărește presiunea exercitată asupra pereților arterelor.
Un aport cronic prea ridicat poate duce, prin urmare, la:
Hipertensiunea arterială, uneori silențioasă
îmbătrânirea accelerată a arterelor
o suprasolicitare a inimii
Hipertensiunea arterială este în sine un factor de risc major pentru accidentele cardiovasculare, insuficiența renală și accidentul vascular cerebral.
Consecința nr. 2: dezechilibrul hidric și retenția de apă
Sodiul atrage apa: este un fapt biologic. Atunci când se consumă prea mult sodiu, organismul tinde să rețină lichide, ceea ce poate duce la o senzație de umflătură, în special la nivelul:
gleznelor
degetelor
feței.
Acest fenomen este și mai accentuat în cazul persoanelor sensibile la sare, care au un stil de viață sedentar sau care suferă de dezechilibre hormonale (sindromul premenstrual, de exemplu).
Consecința nr. 3: o sarcină crescută asupra rinichilor
Rinichii sunt organele responsabile de eliminarea excesului de sodiu prin urină. Atunci când aportul este prea mare, aceștia trebuie să lucreze mai mult, ceea ce, pe termen lung, poate cauza:
Hipertensiune
Accelerarea uzurii țesutului renal
Sau:
Contribuie la deshidratarea intracelulară
La creșterea riscului de calculi renali sau de boală renală cronică, în special la persoanele predispuse.
În cazul persoanelor care suferă deja de probleme renale, o reducere strictă a aportului de sodiu este esențială.
Consecința nr. 4: un efect indirect asupra greutății și digestiei
Deși sarea nu furnizează calorii, excesul de sodiu poate:
crește apetitul pentru alimente grase, prelucrate
să încurajeze consumul excesiv în general, în special în cazul gustărilor și al produselor industriale pe bază de sare
masca aroma naturală a alimentelor, îngreunând tranziția către un regim alimentar mai crud.
În plus, consumul excesiv de sare poate perturba flora intestinală, care influențează indirect digestia, inflamația și metabolismul.
Consecința nr. 5: efectele asupra oaselor și densității minerale
Un exces cronic de sodiu favorizează eliminarea calciului prin urină, ceea ce poate slăbi progresiv densitatea osoasă.