Care sunt bolile legate de stres? Deși stresul este aliatul nostru pentru a reacționa, a ne adapta, a lupta sau a fugi, el poate reprezenta un real pericol pentru organismul nostru dacă devine recurent. Sistemele nervos, hormonal și imunitar sunt mobilizate, iar simptomele, care inițial sunt pur funcționale, pot duce la o serie de patologii pur organice.
Legătura dintre stres și sănătate
Stresul este o parte inevitabilă a vieții moderne, dar atunci când devine cronic poate duce la complicații grave de sănătate. Organismul uman reacționează la stres prin declanșarea unor răspunsuri biologice care, pe termen lung, pot afecta aproape toate sistemele din organism și pot contribui la apariția diferitelor boli. În acest articol, explorăm diferitele boli legate de stres, explicând mecanismele acestora și oferind sfaturi cu privire la modul de gestionare eficientă a stresului.
Bolile cardiovasculare
Legătura dintre stresul cronic și bolile cardiovasculare este bine stabilită. Stresul poate duce la o creștere a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, punând o presiune suplimentară asupra vaselor de sânge.
Exemple specifice:
Hipertensiunea arterială: Stresul prelungit poate contribui la hipertensiune arterială, un factor de risc pentru bolile cardiovasculare.
Boala coronariană: Stresul poate crește riscul de formare a plăcilor în artere (ateroscleroză), putând duce la atacuri de cord.
Tulburările psihice. Stresul este un factor de risc major pentru mai multe tulburări psihice, afectând starea de spirit, comportamentul și cogniția.
Acest tulburări psihice includ:
Depresia și anxietatea: stresul cronic poate declanșa sau agrava aceste afecțiuni, prin alterarea neurotransmițătorilor cerebrali precum serotonina și dopamina.
Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD): poate apărea după o experiență extrem de stresantă, cu simptome persistente de retrăire a experienței, evitare și hipervigilență.
Tulburări gastrointestinale. Stresul poate afecta întregul sistem digestiv, exacerbând sau contribuind la diverse boli gastrointestinale.
Exemplele include:
Sindromul intestinului iritabil (IBS): Se știe că stresul agravează simptomele IBS, cum ar fi durerile abdominale, diareea și constipația.
Ulcere gastrice: deși este cauzat în principal de bacterii (Helicobacter pylori) sau medicamente (AINS), stresul poate juca, de asemenea, un rol în exacerbarea ulcerelor.
Probleme ale pielii. Stresul poate influența și aspectul și sănătatea pielii, declanșând sau agravând anumite afecțiuni. Stresul poate provoca infecții grave ale pielii. Ce le declanșează? Histamina, printre altele. Produsă în cantități foarte mari atunci când apare anxietatea, această substanță chimică eliberată în timpul unei reacții alergice este larg implicată în fenomenele inflamatorii.
De exemplu:
Psoriazis: O boală inflamatorie a pielii care poate fi declanșată sau exacerbată de stresul psihologic.
Eczemă: Stresul poate agrava simptomele eczemei, cum ar fi uscăciunea, mâncărimea și roșeața.
Tulburări musculo-scheletice
Stresul cronic poate afecta sistemul musculo-scheletal, adesea prin tensiune musculară care poate duce la durere cronică.
Exemple:
Dureri lombare: Adesea agravate de stres, care poate provoca o tensiune musculară crescută în spate.
Artrita: Stresul poate agrava inflamația, o componentă cheie a multor forme de artrită.
Gestionarea stresului pentru o sănătate mai bună
Gestionarea stresului este esențială pentru prevenirea sau minimizarea impactului bolilor legate de stres. Tehnicile de relaxare, exercițiile fizice regulate, o dietă echilibrată și un somn adecvat sunt câteva dintre strategiile cheie pentru gestionarea eficientă a stresului. De asemenea, este important să soliciți sprijin profesional dacă stresul devine copleșitor și interferează cu funcționarea zilnică.