Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale și fost oficial ONU, rămâne sub control judiciar în dosarul în care este judecat pentru promovarea în spațiul public a unor idei și simboluri fasciste, legionare și xenofobe. Decizia a fost luată marți de Tribunalul București, care a menținut măsurile restrictive impuse de procurori.
În ciuda acuzațiilor grave care i se aduc, Georgescu a fost întâmpinat marți de peste 100 de susținători, adunați în fața instanței. Oamenii au venit cu steaguri tricolore, flori și au intonat cântece cu tematică naționalistă. Atmosfera a fost tensionată, dar pașnică, forțele de ordine fiind prezente pentru a preveni eventuale incidente.
Dosarul în care Călin Georgescu este inculpat se află în prezent la Judecătoria Sectorului 1, în faza de cameră preliminară. Nu a fost stabilit încă un termen pentru începerea dezbaterilor. Între timp, fostul prezidențiabil se află sub control judiciar și are interdicția de a părăsi țara fără acordul judecătorilor, precum și de a posta în mediul online mesaje sau materiale care promovează idei cu caracter fascist, legionar, antisemit, rasist sau xenofob.
Potrivit rechizitoriului întocmit de Parchetul General, Georgescu este acuzat că, în perioada 2020–2025, a promovat în mod repetat, prin declarații publice și apariții online, concepții radicale inspirate din ideologia Mișcării Legionare. Procurorii susțin că acesta a elogiat figura mareșalului Ion Antonescu, a făcut gesturi și a adoptat limbaj asociat cu simbolistica legionară și a susținut apariția unui lider autoritar, menit să regenereze spiritual și național poporul român.
Printre elementele centrale invocate de anchetatori se numără promovarea ideii de „om nou” sub influența mistico-creștină, glorificarea trecutului în detrimentul prezentului și identificarea unor inamici externi ca responsabili pentru degradarea morală și economică a țării. Totodată, rechizitoriul face referire la mai multe momente publice, precum discursul din 2 octombrie 2021 din Piața Universității, în timpul căruia Georgescu ar fi folosit salutul legionar și ar fi reprodus retorica și gesturile mareșalului Antonescu.
Ancheta a scos la iveală și o ramificație separată, aflată încă pe rol la Parchetul General, în care Călin Georgescu este acuzat de inițierea unui presupus plan de destabilizare a ordinii constituționale, cu sprijinul unei grupări conduse de Horațiu Potra, cunoscut în spațiul public pentru legături controversate cu structuri paramilitare.
Conform documentelor judiciare, acest plan ar fi fost gândit pentru a fi declanșat într-un context de criză instituțională majoră, cum ar fi invalidarea alegerilor prezidențiale – scenariu invocat după decizia Curții Constituționale de anulare a primului tur de scrutin.
În prezent, Călin Georgescu nu a oferit un punct de vedere oficial cu privire la acuzațiile care i se aduc, dar surse apropiate acestuia susțin că se consideră victima unei „vânători ideologice”. Procesul urmează să intre în linie dreaptă după finalizarea etapei preliminare, iar cazul riscă să devină un test juridic și social pentru modul în care România își gestionează memoria istorică și limitele libertății de exprimare.
Cazul Călin Georgescu aduce din nou în prim-plan tensiunile dintre libertatea de exprimare și limitele impuse de lege în apărarea valorilor democratice. Într-un climat social deja polarizat, procesul său devine mai mult decât o simplă judecată penală – capătă valențe simbolice legate de modul în care România își asumă trecutul și își conturează viitorul. Justiția va trebui să tranșeze nu doar faptele, ci și modul în care societatea poate distinge între libertatea de opinie și promovarea ideologiilor care au provocat suferințe istorice majore. Indiferent de verdict, dosarul va rămâne un precedent cu ecouri în spațiul public și politic românesc.
VEZI ȘI – Iată care sunt băuturile antiinflamatoare pentru un ficat sănătos