Călin Georgescu a depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), contestând decizia Curții Constituționale a României (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024. În demersul său, Georgescu solicită ca statul român să fie obligat să organizeze turul doi al alegerilor prezidențiale, în care el și Elena Lasconi erau calificați. Cererea include și o solicitare ca CEDO să judece cazul în regim de urgență.
Ce cere Călin Georgescu de la CEDO
- Suspendarea deciziei CCR: Georgescu solicită suspendarea efectelor deciziei CCR de anulare a alegerilor până la soluționarea cauzei la CEDO.
- Reorganizarea turului doi al alegerilor: El cere ca procesul electoral să fie reluat, respectând rezultatele primului tur, astfel încât să se organizeze turul doi între el și Elena Lasconi.
- Măsuri pentru repararea prejudiciilor: Georgescu solicită statului român să adopte măsuri pentru a restabili încrederea publicului în procesul electoral, considerând că decizia CCR a creat daune morale și democratice semnificative.
Argumentele invocate de Călin Georgescu
- Încălcarea dreptului la alegeri libere: Georgescu susține că suspendarea turului doi și invalidarea voturilor fără dovezi concludente reprezintă o încălcare gravă a dreptului la alegeri libere.
- Lipsa unui proces echitabil: El acuză absența unui proces transparent și consultativ, contrar dreptului la un proces echitabil.
- Lipsa unui mecanism național de contestare: Georgescu subliniază că nu există un mecanism eficient pentru contestarea deciziei CCR la nivel național.
Pe 31 decembrie 2024, Cristina Ardeleanu, judecătoare la Curtea de Apel București, a respins cererea lui Călin Georgescu de reluare a turului doi al alegerilor prezidențiale, considerând-o neîntemeiată. Decizia nu este însă definitivă și poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Călin Georgescu consideră că anularea alegerilor prezidențiale reprezintă o încălcare a normelor democratice și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Prin plângerea sa la CEDO, acesta încearcă să obțină o soluție care să repare situația și să asigure continuarea procesului electoral într-un mod transparent și corect.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este o instituție internațională esențială pentru protejarea drepturilor fundamentale ale omului în Europa. Înființată în 1959, CEDO funcționează în cadrul Consiliului Europei și are sediul la Strasbourg, Franța. Rolul său principal este de a asigura respectarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, un tratat semnat de 46 de state membre, inclusiv România.
CEDO este un organism judiciar care permite cetățenilor, grupurilor sau chiar statelor să depună plângeri împotriva unui stat membru, în cazul în care consideră că drepturile garantate prin convenție le-au fost încălcate. Printre drepturile protejate se numără dreptul la viață, la un proces echitabil, la libertatea de exprimare, la respectarea vieții private și de familie, precum și interzicerea torturii, sclaviei și discriminării.
Un aspect unic al CEDO este faptul că persoanele fizice pot adresa direct Curții plângeri, fără a avea nevoie de acordul statului. Totuși, pentru ca o plângere să fie admisibilă, reclamantul trebuie să fi epuizat toate căile de atac disponibile în țara sa de origine. Curtea examinează cazurile și poate decide să condamne un stat pentru încălcări, obligându-l să ofere despăgubiri victimei sau să implementeze schimbări legislative.
Deciziile CEDO sunt obligatorii pentru statele membre, ceea ce subliniază importanța acestui for în consolidarea democrației și a statului de drept. De-a lungul timpului, hotărârile CEDO au influențat semnificativ legislația națională a multor state europene, impunând standarde mai ridicate în privința drepturilor omului.
VEZI ȘI – Corupția la Nivel Guvernamental