Psoriazisul: când pielea este doar vârful icebergului Psoriazisul este perceput în mod tradițional ca o boală a pielii: pete roșii, scuame, mâncărimi… Cu toate acestea, tot mai multe studii arată că este vorba și de o boală inflamatorie sistemică, care poate afecta multe alte organe și poate duce la complicații uneori grave dacă nu sunt depistate la timp. A avea grijă de psoriazis înseamnă și a monitoriza ceea ce se întâmplă „sub piele”.
De ce psoriazisul deschide ușa către alte boli
Mecanismul este atât simplu, cât și complex: psoriazisul provoacă inflamație cronică, dereglarea sistemului imunitar și mecanisme de stres oxidativ. Această inflamație persistentă nu rămâne limitată la piele; ea poate afecta vasele de sânge, articulațiile, metabolismul și chiar psihicul. Cercetătorii vorbesc astfel despre „comorbidități”: boli asociate în mod semnificativ cu psoriazisul.
Înțelegerea acestor legături permite monitorizarea și, uneori, prevenirea complicațiilor.
1. Artrita psoriazică: când psoriazisul atacă articulațiile
Riscul cel mai des menționat este cel de artrită psoriazică. Până la 30% dintre persoanele cu psoriazis cutanat vor dezvolta la un moment dat afecțiuni articulare.
Semne de alertă: rigiditate la trezire, umflarea degetelor de la mâini sau de la picioare, dureri în partea inferioară a spatelui sau la nivelul călcâielor, modificări ale unghiilor (mici găuri, desprindere).
Este esențial să se acționeze din timp: cu cât diagnosticul este mai tardiv, cu atât crește riscul de distrugere articulară sau de mobilitate redusă.
2. Boli cardiovasculare: o inimă slăbită de inflamație
Psoriazisul este însoțit de o hiperactivitate inflamatorie care afectează și vasele de sânge și contribuie la ateroscleroză. Rezultatul: un risc crescut de boli cardiovasculare (infarct, accident vascular cerebral, hipertensiune) la persoanele afectate.
Ce trebuie monitorizat: tensiunea arterială, nivelul colesterolului și al trigliceridelor, fumatul, greutatea abdominală. O abordare globală permite reducerea acestui risc suplimentar.
3. Sindromul metabolic, diabetul și excesul de greutate
Legătura dintre psoriazis și metabolism este importantă. Sindromul metabolic (care include obezitatea, hipertensiunea, glicemie ridicată, profil lipidic defectuos) este mult mai frecvent la persoanele cu psoriazis.
Sfat practic: adoptă o dietă bogată în legume, fibre, grăsimi bune (omega-3), limitează consumul de zahăr adăugat, practică o activitate fizică regulată. Acestea sunt pârghii puternice pentru a limita impactul psoriazisului asupra metabolismului.
4. Boli inflamatorii digestive și ficat: invizibilul
Psoriazisul este asociat și cu afecțiuni digestive: boli inflamatorii cronice ale intestinului (cum ar fi boala Crohn sau colita), precum și cu disfuncții hepatice (steatoză non-alcoolică).
De urmărit: dureri abdominale persistente, scaune anormale, oboseală cronică, creștere inexplicabilă în greutate. O abordare multidisciplinară este adesea utilă.
5. Tulburări psihologice: când pielea afectează mintea
Consecințele psihologice ale psoriazisului nu trebuie neglijate: anxietate, depresie, izolare socială, tulburări de imagine de sine. Legătura dintre inflamație și starea de spirit este acum bine documentată.
Cum să acționezi? Nu aștepta ca lucrurile să se „îmbunătățească” de la sine. Discută cu un specialist, alătură-te unui grup de sprijin, luarea în considerare a psihoterapiei sau a abordărilor complementare (meditație, mindfulness) face parte din îngrijirea globală.
6. Alte comorbidități de cunoscut
Se remarcă, de asemenea:
Un risc crescut de cancer cutanat și non-cutanat, în special în cazul tratamentelor imunosupresoare sau al expunerii la soare fără protecție.
Tulburări de somn (apnee, picioare neliniștite) care agravează oboseala generală și pot menține inflamația.
O fragilitate osoasă crescută (osteoporoză) la anumite persoane, în special dacă se adaugă corticoizi sau sedentarismul.
De ce trebuie luate în serios aceste riscuri?
Ignorând faptul că psoriazisul poate „ascunde” alte boli, riști un diagnostic tardiv, complicații mai grave și o calitate a vieții redusă. Pune-ți următoarele întrebări:
Am dureri articulare inexplicabile?
Tensiunea arterială, greutatea și glicemia sunt sub control?
Starea mea de spirit și somnul meu sunt bune?
Toate acestea sunt reflexe utile.
Ce trebuie să faci concret?
1. Discută cu dermatologul și medicul dumneavoastră generalist.
O monitorizare dermatologică regulată nu este suficientă: este necesar să implici medicul generalist, un reumatolog, un cardiolog sau un endocrinolog, dacă este necesar.
2. Adoptă un stil de viață „antiinflamator”
Alimentație echilibrată (fructe, legume, pește gras, leguminoase)
Activitate fizică regulată
Limitează consumul de tutun, alcool și excesul de greutate
3. Fă controale medicale regulate
Tensiune, glicemie, lipide, funcția hepatică, biometrie… supravegherea înseamnă acțiune rapidă.
4. Ai grijă de pielea ta, dar și de tine
Tratamente, hidratare, protecție solară… și, de asemenea, fii atent la starea ta mentală, la somn și la cei din jur.