benjamin Netanyahu huiduit la ONU

Photo of author

By Leon Dumitru

Netanyahu huiduit la ONU

Pe data de 26 septembrie 2025, premierul israelian Benjamin Netanyahu a ținut un discurs în Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), discurs ce a stârnit reacții puternice, inclusiv huiduieli și proteste din partea delegațiilor prezente. Evenimentul reflectă poziția din ce în ce mai izolată a lui Netanyahu pe scena internațională, pe fondul criticilor legate de războiul din Gaza și de recunoașterea tot mai mare a statului palestinian.


Context și momente cheie

  • Discursul a avut loc într-un moment de tensiuni majore: mai multe state vestice — printre care Franța, Marea Britanie, Canada și Australia — au făcut recent recunoașteri oficiale ale statului palestinian. Netanyahu a condamnat aceste gesturi, afirmând că ele trimit un mesaj greșit: că violența “se răsplătește”.
  • În timp ce Netanyahu vorbea despre necesitatea “finalizării” operațiunilor împotriva Hamas și apărarea Israelului, un segment majoritar din audiență a părăsit sala ONU, iar mai multe delegații au protestat, în special cele din țările arabe și musulmane.
  • În plus, discursul său a fost difuzat prin megafoane spre Gaza, într-un mesaj adresat ostaticilor israelieni, iar pe sacou purta un cod QR care ducea la un site ce documentează atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 (“Noi ne amintim”).

Reacții și huiduieli

  • La intrarea lui Netanyahu la tribună, au avut loc huiduieli, iar de mai multe ori delegaţiile altor state s-au ridicat și au părăsit sala în semn de protest.
  • Unele discursuri din sală au fost întrerupte de proteste și reacții sonore, semn că nu toți cei prezenți au acceptat poziția lui Netanyahu fără critici.
  • În paralel, liderul israelian nu a ezitat să răspundă: a acuzat presa internațională de părtinire, a denunțat asa zisa “mlaștina antisemită” pe care o percepe la ONU și condiționările venite din partea altor state.

Probleme ridicate și poziții critice

  • Un punct central al criticilor la adresa lui Netanyahu este gravitatea situației umanitare în Gaza: tensiunile, morții și răniții, imposibilitatea accesului la ajutor, impactul asupra civililor. Discursul său, în care se argumenta că Israel încearcă să protejeze civilii, a fost contestat de organizații și de rapoarte ONU/ONG care susțin contrariul.
  • Recunoașterea statului palestinian a devenit un simbol al transformării pozițiilor pe scena diplomatică globală. Recunoașterea de către mai multe state occidentale este văzută de Netanyahu ca un afront și o eroare care subminează securitatea Israelului.
  • De asemenea, există critici interne: proteste din diaspora, critici din partea ONG-urilor și presiuni pe guvern pentru oprirea conflictelor armate, pentru dialog și pentru soluții politice.

Semnificații

  1. Israel devine tot mai singur pe scena internațională
    Huiduielile și ieșirile delegațiilor arată că majoritatea tarilor nu mai susțin ceea ce face Israelul . Dacă înainte existau țări care sprijineau aproape necondiționat acțiunile lui Netanyahu, acum apar tot mai multe critici și proteste.
  2. Diviziunile se adâncesc
    În loc să reducă tensiunea, discursul lui Netanyahu pare să o crească. Cei care cer drepturile omului și soluții de pace simt că nu sunt ascultați, iar cei care susțin Israelul se simt într-o poziție de apărare. Rezultatul este o polarizare – mai multă tensiune între tabere.

Condamnarea lui Netanyahu de către Curtea Penală Internațională (ICC)

  • În noiembrie 2024, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pentru Benjamin Netanyahu și pentru fostul ministru al Apărării Yoav Gallant, acuzându-i de crime de război și crime împotriva umanității în contextul conflictului din Gaza.
  • Printre acuzaţii se numără: utilizarea înfometării populației civile ca metodă de război; ucidere, persecutare și alte acte inumane; atacuri intenționate împotriva populației civile.
  • De asemenea, ICC l-a acuzat pe liderul militar al Hamas, Mohammed Deif, de crime grave, inclusiv ucidere, tortură, răpire de ostatici și violuri, pentru atacurile de la 7 octombrie 2023 și consecințele războiului.
  • Reacţia lui Netanyahu și a guvernului israelian a fost de respingere vehementă: au descris decizia ca ”absurdă”, ”discriminatorie” și bineinteles ”antisemită”.
  • Israel a contestat jurisprudenţa ICC, spunând că Curtea nu are dreptul să intervină în anumite aspecte, mai ales că Israel nu este semnatar al Statutului de la Roma (documentul fundațional al ICC).
  • Judecătorii ICC au respins cererea Israelului de a retrage mandatele de arestare pentru Netanyahu și Gallant.

Concluzie

Combinația dintre discursul huiduit la ONU și mandatul de arestare emis de ICC accelerează procesul de izolare diplomatică și morală în care se află Benjamin Netanyahu. Pe de-o parte, arestarea nu e sigură — ICC nu are forță polițienească proprie, deci punerea în aplicare depinde de cooperarea altor țări.

Pe de altă parte, acest lucru poate modifica serios modul în care Israelul este perceput internațional, poate limita vizitele lui Netanyahu în unele țări, poate crește presiunea legală și diplomatică, și poate alimenta solicitări pentru un proces de pace și responsabilitate.