De Anul Nou, sărbătoarea națională a românilor, mesele sunt îmbelșugate, iar tradițiile culinare sunt respectate cu sfințenie, aducând împreună familia și prietenii pentru a întâmpina cu bucurie noul an. Fiecare regiune a țării are propriile sale preparate specifice, dar, indiferent de loc, există câteva feluri de mâncare care nu lipsesc niciodată de pe masa de Revelion.
În primul rând, unul dintre cele mai importante preparate este sarmaua, care se face din varză sau frunze de viță de vie umplute cu carne de porc, orez, și condimente, toate fierte îndelung, pentru a obține un gust savuros. Sarmalele sunt un simbol al îmbelșugării și al norocului, iar tradiția spune că trebuie să fie mâncate în prima zi a anului pentru a aduce prosperitate.
Alături de sarmale, tocănița de porc este un alt preparat care nu lipsește. Carnea de porc, gătită încet cu legume și condimente, oferă un gust intens, iar preparatul este adesea însoțit de mămăligă, un alt element esențial al bucătăriei românești, care completează perfect aromele.
În multe gospodării, friptura de porc este un fel de bază. De obicei, se pregătește un porc la cuptor sau porc la grătar, carnea fiind condimentată cu usturoi, cimbru, boia și alte ierburi aromate. Friptura este adesea acompaniată de garnituri de legume, dar și de salate tradiționale, precum salata de boeuf, un preparat plin de legume fierte, carne de pui sau vită, maioneză și murături, care aduce un gust echilibrat mesei de Revelion.
Ciorba de perișoare este un alt fel de mâncare des întâlnit pe mesele românilor de Anul Nou, mai ales în Transilvania. Acesta este un fel ușor și răcoritor, cu o bază de supă clară și perișoare de carne de porc sau vită, completată cu oțet și smântână, pentru un gust savuros și echilibrat.
În ceea ce privește deserturile, cozonacul este nelipsit. Făcut din aluat dospit, umplut cu nucă, cacao sau mac, cozonacul reprezintă un simbol al prosperității și al armoniei familiei. Alături de cozonac, prăjiturile de casă sunt și ele o tradiție de Revelion, iar unele dintre cele mai populare sunt prajiturile cu vișine, torturile cu cremă fină și biscuiții cu nucă.
Și nu în ultimul rând, salatele de murături sunt mereu prezente pe masă. Acestea sunt un acompaniament perfect pentru preparatele grele, aducând un contrast delicios prin aciditatea lor.
Toate aceste preparate reflectă nu doar gusturile autentice ale bucătăriei românești, dar și tradițiile străvechi care au rămas vii de-a lungul timpului, unind familiile și prietenii într-o atmosferă de sărbătoare și speranță pentru anul ce vine.
În plus, pe lângă mesele bogate, românii își îmbogățesc sărbătoarea de Anul Nou cu diverse băuturi tradiționale. Țuica sau palinca, băuturi spirtoase obținute din prune sau mere, sunt nelipsite, fiind oferite ca un simbol al ospitalității. De asemenea, vinul fiert cu scorțișoară sau un pahar de vin roșu sunt preferate de mulți, aducând un plus de căldură în serile reci de iarnă. Pe lângă acestea, nu sunt uitate nici băuturile dulci, cum ar fi compoturile de fructe sau sucurile naturale, care completează mesele festive. Astfel, toate aceste preparate și băuturi contribuie la crearea unei atmosfere de neuitat, în care tradițiile, gusturile și momentele alături de cei dragi se împletesc într-o sărbătoare plină de semnificație.
VEZI ȘI – Salata de Boeuf, tradiție culinară românească cu rădăcini franțuzești