Pentru sănătatea noastră fizică și mentală, pentru a preveni bolile, cel mai bine ar fi să preferăm o alimentație predominant vegetală.
Alimentația ideală pentru a preveni bolile
Toți avem o comoară: viața. Și, în plus, sănătatea. La început, nu toată lumea primește aceeași sumă de bani de buzunar și nici aceeași moștenire, dar dacă îți gestionezi bine bugetul de vitalitate, poți menține contul bine aprovizionat și acumula profituri fără să-ți ipotechezi viitorul. Cel puțin, se poate menține echilibrul portofoliului său dinamic. Nu este niciodată prea târziu să nu-ți risipești resursele și să faci plasamentele potrivite. La cheie, interese pe termen lung.
Se vorbește din ce în ce mai mult despre diete sau „superalimente” antiinflamatoare. În multe patologii precum supraponderalitatea, depresia, diabetul de tip 2, dar și pur și simplu îmbătrânirea, se regăsește un punct comun, o inflamație cronică de grad scăzut care, de-a lungul lunilor și anilor, poate perturba funcționarea organismului fără semne clinice evidente. De unde vine? De la mâncare nesănătoasă, stres, tutun, sedentarism sau chiar acumulare de masă grasă, deoarece excesul de țesut adipos eliberează molecule pro-inflamatorii în sânge. Această inflamație poate fi măsurată foarte simplu cu o analiză de sânge, dozând anumiți markeri, inclusiv proteina C-reactivă ultrasensibilă (sau Proteina C-reactivă). Trebuie să fie cât mai aproape posibil de zero (adică sub 0,5 mg pe litru) sau, în orice caz, ideal, sub 3 mg/L.”
Pentru a o reduce, nu este nevoie de revoluție la masă sau de diete bizare
Pentru experta noastră, este suficientă o alimentație predominant vegetală. O alimentație care nu exclude proteinele animale (pește, ouă din filiera omega-3, produse lactate, carne slabă de la pășune). Idealul: peste 30 de alimente diferite de origine vegetală pe săptămână, legume de toate culorile, leguminoase, cereale integrale, nuci, fructe (în special fructe de pădure), ierburi, condimente. 150 până la 250 de grame de pești mici și grași pe săptămână, sardine, hering, macrou, păstrăv, anșoa (nu prea sărate). În esență, dieta mediteraneană tradițională.
Ultimele sfaturi: nu mânca niciodată stresat. De îndată ce te așezi la masă, activează-ți cele cinci simțuri. Chiar și pentru un minut, pentru a pune în funcțiune axa intestin-creier, și mestecă bine. În cele din urmă, ai grijă de sănătatea ta orală. Bacteriile din gură pot ataca gingiile, a căror piele poate deveni permeabilă, la fel ca cea a intestinului. Această hiperpermeabilitate contribuie la inflamația de grad scăzut. Pe termen lung, poate avea efecte dăunătoare asupra întregului organism, până la creier.
Ce spune medicina alternativă?
Medicina alternativă ne repetă obsesiv că „suntem ceea ce mâncăm”. În ayurveda, am fi în principal ceea ce digerăm. Medicina tradițională indiană ne invită, așadar, să ne îngrijim agni, micul foc care „arde” în stomac și intestine. Această forță digestivă permite corpului să transforme alimentele. De a face, de asemenea, distincția între nutrienții utili organismului și deșeuri.
Un agni perturbat poate fi rezultatul unei slăbiciuni cronice cauzate de luni sau ani de alimentație neadecvată naturii noastre (faimosul dosha ayurvedic) sau din cauza unei alimentații de proastă calitate. Problema: substanțele neasimilate sunt o sursă de toxine. Inamicii focului digestiv sunt numeroși. Stilul de viață sedentar, neregularitatea meselor, excesul sau insuficiența de mâncare – sau de apă în timpul mesei –, lipsa somnului, mâncatul acelorași lucruri tot anul, fără a ține cont de anotimpuri.
Pentru a ne răsfăța agni, se recomandă o detoxifiere regulată care va descărca intestinele de deșeuri. Sunt recomandate și alimentele alcaline, cum ar fi lămâia, banana, cartoful fiert, avocado, la fel ca și bicarbonatul de sodiu (de diluat în apa în care fierb lintele, de exemplu). Se mestecă bine și se lasă 1/4 din stomac gol pentru a nu-l supraîncărca. La capitolul băuturi, nu apă rece, ci înghițituri mici de apă călduță sau fierbinte pe tot parcursul meselor și în afara lor.