Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a propus deschiderea a 950 de secții de votare în străinătate pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din România, conform unui comunicat transmis Agerpres.
Această propunere marchează o creștere față de alegerile europarlamentare din 9 iunie, când au fost organizate 915 secții de votare. Cele mai multe secții vor fi deschise în Italia și Malta (158), Spania (147), Regatul Unit (107), Franța și Monaco (68), Republica Moldova (59), Statele Unite (48), Belgia (29) și Țările de Jos (21).
Din motive obiective, nu vor fi organizate secții de votare în țări precum Afghanistan, Rostov-pe-Don, Odesa, Sudan, Venezuela, Libia și Phenian, din cauza suspendării sau închiderii temporare a misiunilor diplomatice. De asemenea, secțiile din Freising și Ludwigsburg, Germania, nu vor fi reînființate din lipsa unor spații adecvate, însă alegătorii din aceste zone vor avea opțiuni alternative la secții aflate la aproximativ 50 de kilometri distanță.
Comparativ cu localităţile în care au fost organizate secţii de votare în străinătate la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, pentru alegerile prezidenţiale şi alegerile parlamentare, 51 de secţii au fost relocate în localităţi sau zone apropiate, ca urmare a consultărilor cu reprezentanţii comunităţilor de cetăţeni români, ca urmare a inexistenţei unor imobile disponibile pe durata tuturor celor opt zile în care se vor desfăşura alegeri în străinătate. Totodată, în cazul a 11 secţii de votare din Finlanda, Republica Franceză, Regatul Spaniei şi Regatul Unit vor fi utilizate adrese diferite între primul tur al alegerilor prezidenţiale, alegerile parlamentare, respectiv al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, notează sursa citată.
MAE recomandă alegătorilor din străinătate să se informeze din timp asupra adresei/adreselor secţiei de votare la care intenţionează să îşi exercite dreptul de vot.
Alegerile prezidențiale din România reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente politice din viața democratică a țării, fiind momentul în care cetățenii își aleg liderul pentru următorii cinci ani. Instituția Președinției joacă un rol fundamental în arhitectura constituțională a României, având atribuții în politică externă, securitate națională și reprezentarea statului în plan internațional.
Alegerile prezidențiale au loc la fiecare cinci ani, iar pentru a fi declarat câștigător, un candidat trebuie să obțină cel puțin 50% + 1 din voturile valabil exprimate în primul tur. În caz contrar, se organizează un al doilea tur de scrutin, în care se confruntă primii doi candidați clasați în primul tur. Această abordare permite o alegere mai clară și mai reprezentativă, asigurându-se astfel că președintele ales beneficiază de o susținere majoritară.
Pentru români, aceste alegeri prezidențiale au o semnificație deosebită, fiind nu doar o alegere pentru cine va fi viitorul lider al țării, ci și un simbol al direcției în care va merge România. Fiecare campanie electorală reflectă temele de interes actual pentru români, de la economie și justiție la securitate și sănătate, iar în prezent, teme precum dezvoltarea economică, stabilitatea internă și relațiile internaționale sunt esențiale pentru viitorul țării.
Președintele României are un rol important de mediator între diferitele puteri ale statului, având responsabilitatea de a asigura buna funcționare a instituțiilor publice. Deși România este o republică semi-prezidențială, iar puterea executivă este împărțită între președinte și prim-ministru, președintele rămâne un factor de stabilitate, influențând în mod semnificativ direcția politică a țării. Președintele reprezintă România în relațiile internaționale și este comandantul suprem al Forțelor Armate, responsabil pentru securitatea națională și stabilitatea internă.
CITEȘTE ȘI – Ce să vizitezi în Bulgaria