Liderii coaliției de guvernare, reuniți pe 8 ianuarie 2025, au stabilit calendarul pentru alegerile prezidențiale, cu primul tur programat pe 4 mai și al doilea tur pe 18 mai. Decizia a fost luată pentru a sincroniza turul I cu alegerile parțiale din anumite județe și pentru a evita suprapunerea cu sărbătorile de Paște și Florii. Crin Antonescu a fost reconfirmat drept candidatul comun al coaliției PSD-PNL-UDMR-Minorități.
Potrivit comunicatului transmis de Partidul Național Liberal, aceste date urmează să fie oficializate printr-o Ordonanță de Urgență și o Hotărâre de Guvern care vor fi adoptate săptămâna viitoare. Coaliția a subliniat importanța organizării eficiente a alegerilor, având în vedere că acestea vor avea loc în paralel cu alegerile parțiale din 13 comune, orașele Bușteni și Zalău, precum și Consiliul Județean Bihor.
De asemenea, s-a stabilit un termen pentru adoptarea bugetului de stat. Până pe 27 ianuarie, bugetul va fi prezentat în ședința coaliției, urmând să fie adoptat de Parlament în prima săptămână din februarie. Aceasta este o prioritate pentru coaliție, având în vedere necesitatea asigurării unei stabilități financiare înaintea perioadei electorale.
Astfel, prin reconfirmarea candidaturii lui Crin Antonescu și stabilirea unui calendar clar pentru alegeri și buget, coaliția își reafirmă angajamentul de a asigura o guvernare stabilă în 2025, cu un plan bine definit pentru viitorul politic al țării.
În decembrie 2024, România a fost martora unui eveniment fără precedent: anularea alegerilor prezidențiale. Curtea Constituțională a decis, pe 6 decembrie, anularea rezultatelor primului tur al alegerilor, invocând nereguli semnificative în procesul electoral. Această hotărâre a fost considerată de mulți ca un „lovitură de stat formalizată” și a stârnit ample controverse în rândul opiniei publice și al clasei politice.
Decizia Curții Constituționale a fost motivată de descoperirea unor finanțări nelegale în campania electorală a candidatului Călin Georgescu. Investigațiile au relevat donații nedeclarate de până la un milion de euro din surse externe, ceea ce a determinat instanța să anuleze rezultatele primului tur al alegerilor. Această măsură a fost susținută de președintele Klaus Iohannis, care a declarat că decizia trebuie respectată și că va rămâne în funcție până la învestirea unui nou președinte.
Anularea alegerilor a generat reacții diverse. Călin Georgescu și susținătorii săi au condamnat hotărârea, considerând-o o încălcare a voinței poporului și un atac asupra democrației. De asemenea, au avut loc proteste în mai multe orașe, unde cetățenii au cerut organizarea rapidă a unui nou scrutin. În schimb, partidele de opoziție au salutat decizia, considerând-o necesară pentru asigurarea unui proces electoral corect și transparent.
În urma anulării alegerilor, autoritățile române au fost nevoite să stabilească un nou calendar electoral. Liderii coaliției de guvernare au convenit ca primul tur al alegerilor prezidențiale să aibă loc pe 4 mai 2025, iar al doilea tur pe 18 mai 2025. Crin Antonescu a fost reconfirmat ca și candidat comun al coaliției pentru funcția de președinte. Această decizie a fost luată în contextul în care alegerile prezidențiale trebuiau să coincidă cu alegerile parțiale din anumite județe, pentru a optimiza resursele și a evita suprapunerea cu sărbătorile de Paște și Florii.
În concluzie, anularea alegerilor prezidențiale din România a fost un eveniment major, care a pus la încercare stabilitatea politică și încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Deși procesul electoral a fost reluat, incertitudinea și tensiunile politice persistă, iar societatea românească a fost profund afectată de acest episod.
VEZI ȘI – Sezonul 2 din „The last of US” revine în primăvara aceasta