Alegeri Moldova. Maia Sandu a câștigat al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova, învingându-l pe contracandidatul pro-rus Alexandr Stoianoglo în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, Maia Sandu a obținut 55,26% din voturi, în timp ce Stoianoglo a primit 44,74%. Deși rezultatele finale urmează să fie anunțate oficial luni dimineață, diferența de voturi confirmă victoria categorică a Maiei Sandu.
După miezul nopții, Maia Sandu a ținut un discurs în care a mulțumit alegătorilor pentru sprijinul oferit și a transmis un mesaj de unitate și democrație, afirmând că poporul a „salvat Moldova” și a demonstrat puterea democrației. Sandu, cunoscută pentru viziunea sa pro-europeană și pentru angajamentul de a lupta împotriva corupției, și-a reiterat promisiunea de a continua reformele și de a îmbunătăți relațiile cu Uniunea Europeană, direcționând Moldova către o traiectorie mai stabilă și mai prosperă.
„Moldova, eşti o învingătoare! Azi, dragi moldoveni, aţi oferit o lecţie de democraţie, demnă de a fi scrisă în manualele de istorie. Azi, voi aţi salvat Moldova” – şi-a început Maia Sandu alocuţiunea. „În alegerea noastră pentru un viitor demn nu a pierdut nimeni”, a declarat Maia Sandu.
Maia Sandu este o figură centrală în politica din Republica Moldova, cunoscută pentru angajamentul său ferm față de reforme și integrarea europeană. În calitate de prima femeie președinte a Moldovei, Sandu a adus o schimbare notabilă în peisajul politic al țării, promovând transparența, statul de drept și modernizarea instituțiilor publice. Alegerea sa în funcția de președinte în 2020 a reprezentat un punct de cotitură pentru Republica Moldova, marcată de dorința populației de a vedea o ruptură față de trecutul dominat de corupție și influențe oligarhice.
Sandu a crescut într-un mediu modest, fiind educată într-un spirit de muncă asiduă și perseverență. Și-a completat studiile în economie la Academia de Studii Economice din Moldova, iar ulterior și-a perfecționat cunoștințele la Harvard Kennedy School, unde a obținut un master în administrație publică. Această experiență internațională i-a oferit o viziune globală și o înțelegere profundă a problemelor complexe care afectează țările post-sovietice, pregătind-o pentru provocările cu care avea să se confrunte la conducerea țării.
Înainte de a deveni președinte, Maia Sandu a fost ministru al educației și prim-ministru, timp în care a încercat să implementeze reforme curajoase pentru a îmbunătăți calitatea învățământului și a eradica corupția. Ca ministru al educației, a promovat măsuri care să asigure integritatea examenelor naționale și să ridice standardele de educație din țară, inițiative care i-au adus atât sprijinul populației, cât și opoziția celor afectați de schimbări. De asemenea, a jucat un rol crucial în reformarea sistemului educațional, implementând standarde riguroase pentru profesori și elevi, iar aceste măsuri au avut un impact pozitiv asupra percepției publice privind transparența în educație.
În 2019, a fost numită prim-ministru al Republicii Moldova, însă mandatul său a fost scurt, datorită dificultăților politice și opoziției interne puternice. Totuși, în calitate de lider al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Sandu a continuat să lupte pentru un viitor pro-european pentru Moldova, căutând să aducă schimbări profunde în sistemul politic și economic. În alegerile prezidențiale din 2020, mesajul său de reformă, onestitate și apropiere de valorile europene i-a câștigat încrederea majorității moldovenilor, care au dorit o conducere mai curată și orientată spre progres.
Ca președinte, Maia Sandu s-a angajat să apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană, considerând că viitorul țării depinde de integrarea în comunitatea europeană și de adoptarea unui model de guvernare transparent și democratic. În acest sens, și-a intensificat eforturile pentru a combate corupția, a reforma justiția și a stimula investițiile externe. Printre prioritățile sale se numără și îmbunătățirea relațiilor cu statele vecine, în special România și Ucraina, și consolidarea parteneriatelor strategice cu Uniunea Europeană și Statele Unite.
CITEȘTE ȘI – Traian Băsescu, atac la adresa lui Mircea Geoană: „E o minciună”