Duminică, Germania a fost scena unor alegeri parlamentare anticipate, marcate de nemulțumirea generală față de situația economică, gestionarea migrației și ascensiunea istorică a extremei drepte. În acest context, opoziția de centru-dreapta a fost favorită să câștige, iar scrutinul a fost considerat unul dintre cele mai importante din istoria recentă a țării.
Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene și un membru de bază al NATO, joacă un rol crucial în politica europeană și globală. Țara a fost unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei în războiul cu Rusia, oferind ajutor militar semnificativ. Rezultatul acestor alegeri ar putea influența nu doar direcția Germaniei, ci și stabilitatea Uniunii Europene și relațiile cu Statele Unite, mai ales în contextul incertitudinii legate de viitorul politic al SUA, notează APnews.
Peste 59 de milioane de cetățeni germani au fost chemați la urne pentru a alege cei 630 de membri ai Bundestagului, parlamentul Germaniei. Sistemul electoral al țării rareori permite unui singur partid să obțină majoritatea absolută, ceea ce înseamnă că negocierile pentru formarea unei coaliții vor fi complexe și ar putea dura săptămâni sau chiar luni.
Alegerile au avut loc mai devreme decât era prevăzut inițial, după ce coaliția de guvernare condusă de Olaf Scholz s-a prăbușit în noiembrie, la doar trei ani de la preluarea mandatului. Această instabilitate a alimentat un val de nemulțumire, iar campania electorală nu a fost marcată de entuziasm față de niciun candidat.
Friedrich Merz, liderul blocului de centru-dreapta CDU/CSU, a fost principalul favorit, cu un scor estimat între 28% și 32% în sondaje. El și-a construit campania pe mesajul „stabilitate în loc de haos”, criticând eșecul guvernului Scholz.
În schimb, Partidul Social Democrat (SPD), condus de Scholz, a scăzut la 14-16%, ceea ce ar putea fi cel mai slab rezultat din istoria sa postbelică.
Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte ale acestor alegeri a fost ascensiunea Alternativei pentru Germania (AfD), un partid de extremă dreapta cu o platformă puternic anti-imigrație. AfD a fost cotat la aproximativ 20%, cel mai bun rezultat din istoria sa, iar lidera sa, Alice Weidel, a devenit primul candidat al partidului la funcția de cancelar. Totuși, celelalte partide au refuzat să colaboreze cu AfD, menținând un așa-numit „zid de foc” împotriva alianțelor cu extrema dreaptă.
Printre ceilalți competitori s-au numărat și Verzii, cu Robert Habeck în frunte, dar aceștia au fost cotați sub SPD. Partidul Liber-Democrat (FDP), partener minoritar în fosta coaliție a lui Scholz, s-a luptat să depășească pragul de 5%, necesar pentru a rămâne în parlament.
Principalele teme ale alegerilor
- Stagnarea economică – Economia Germaniei a fost în declin în ultimii doi ani, iar creșterea economică a fost aproape inexistentă. Toate partidele au propus soluții pentru revigorarea economiei, dar fără un consens clar asupra direcției de urmat.
- Migrația și securitatea – Problema imigrației a devenit un subiect central după mai multe atacuri violente comise de migranți. Friedrich Merz a promis înăsprirea controalelor la frontieră și accelerarea deportărilor. A reușit chiar să treacă prin parlament o moțiune de întărire a granițelor, sprijinită și de AfD – un moment fără precedent în politica postbelică a Germaniei.
- Sprijinul pentru Ucraina și cheltuielile militare – Partidele tradiționale și-au reafirmat angajamentul de a susține Ucraina în războiul cu Rusia. În plus, Germania trebuie să găsească resurse pentru a menține cheltuielile militare la 2% din PIB, conform angajamentului NATO, după ce fondul special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei va fi epuizat în 2027.
- Relația cu SUA și viitorul Europei – Cu alegerile prezidențiale americane la orizont, Germania trebuie să se pregătească pentru posibile schimbări în politica externă a Washingtonului. Un eventual nou mandat al lui Donald Trump ar putea aduce tensiuni în relațiile transatlantice, mai ales în domeniul comercial și militar.
Chiar dacă Friedrich Merz și CDU/CSU ies învingători, nu este clar dacă vor reuși să formeze un guvern stabil. Deși speră la o coaliție de doar două partide, rezultatele ar putea impune includerea unui al treilea partener.
Printre posibilele scenarii se numără:
- O coaliție CDU/CSU – SPD, deși social-democrații au declarat că nu sunt interesați.
- O alianță cu Verzii, care ar putea fi dificilă din cauza diferențelor de viziune asupra mediului și economiei.
- O colaborare cu FDP, dacă aceștia reușesc să treacă pragul electoral.
În cazul în care niciuna dintre aceste variante nu funcționează, Germania s-ar putea confrunta cu o perioadă îndelungată de instabilitate politică.
VEZI ȘI – Donald Trump a stârnit din nou controverse cu declarațiile sale despre Ucraina