Alarmă la Kiev și în Europa după discuțiile Trump-Putin privind Ucraina

Photo of author

By Alexandru Stancu

vladimir putin Rusia și Coreea de Nord: legături și istorie / Volodimir Zelenski / Kiev

Pe 15 februarie 2025, după un apel telefonic între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, Kiev și aliații săi europeni au exprimat îngrijorări majore legate de perspectiva unui „acord murdar” care ar putea exclude Ucraina din orice negocieri de pace.

Trump a sugerat că Ucraina nu va putea recupera toate teritoriile pierdute și nu va adera la NATO, ceea ce a stârnit temeri serioase la nivelul liderilor ucraineni și europeni, care au cerut să fie incluși în orice discuție de pace. Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskiy, a subliniat că Ucraina nu va accepta acorduri care o vor exclude din procesul de negociere, iar oficialii europeni au fost extrem de critici față de posibilele concesii oferite Rusiei înainte de a începe discuțiile.

Uniunea Europeană a condamnat în mod clar ideea unei soluții rapide, considerând-o un compromis care ar favoriza Rusia, iar Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a denunțat „apropierea” de Rusia ca o formă de „apărare de fapte” ce nu a funcționat în trecut. În ciuda acestor temeri, Trump a susținut că ambele părți vor să ajungă la pace, însă administrația sa a spus că este nerealist ca Ucraina să revină la frontierele din 2014 sau să adere la NATO, iar niciun soldat american nu va participa la o eventuală forță de securitate în Ucraina.

Pentru Ucraina, războiul a fost devastator, iar milioane de oameni au murit sau au fost răniți de-a lungul celor aproape patru ani de conflicte. Pozițiile între Moscova și Kiev rămân ireconciliabile: Rusia cere ca Ucraina să cedeze mai mult teritoriu și să devină neutrală, în timp ce Ucraina cere retragerea trupelor ruse și garanții de securitate similare cu cele oferite de NATO.

De asemenea, ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a reafirmat angajamentul Ucrainei față de integrarea în NATO, care este un obiectiv constituțional al țării. În ciuda incertitudinilor legate de viitorul conflictului, mulți ucraineni și-au exprimat nemulțumirea față de strategia administrației Biden, iar unele voci sugerează că, deși susținerea americană a fost importantă, aceasta a venit cu întârzieri și restricții care au permis Rusiei să își regrupeze forțele. Comparativ cu Biden, Trump a fost mai direct, exprimând limitele susținerii U.S.A. în acest conflict, ceea ce a fost văzut de unii ca o formă de transparență, dar și de frustrare în rândul ucrainenilor.

Astfel, dialogul dintre Trump și Putin a ridicat temeri majore că orice înțelegere de pace ar putea lăsa Ucraina vulnerabilă și fără sprijinul necesar din partea aliaților săi europeni și NATO. Deși pacea este dorită de toate părțile, măsurile care ar putea fi propuse nu sunt acceptabile pentru Kiev, iar discuțiile continuă să se confrunte cu provocări semnificative în ceea ce privește viitorul regiunii.

Donald Trump și Vladimir Putin, lideri ai celor mai puternice națiuni din lume, au avut o relație complexă și adesea controversată pe parcursul mandatului președintelui american. Trump a fost acuzat de unii că a fost prea apropiat de Putin, deși mulți au susținut că abordarea sa directă ar fi putut contribui la deschiderea unor canale de comunicare între Statele Unite și Rusia. În schimb, Putin a beneficiat de un dialog mai favorabil din partea administrației Trump, ceea ce a stârnit critici internaționale, mai ales în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. Discuțiile și interacțiunile lor continuă să influențeze politica internațională, iar relațiile dintre cele două țări rămân tensionate, cu repercusiuni asupra securității globale.

VEZI ȘI – Klaus Iohannis și-a prezentat demisia. „Dumnezeu să binecuvânteze România!”