În ziua de 28 iunie, Biserica Ortodoxă prăznuiește cu bucurie duhovnicească aducerea cinstitelor moaște ale Sfinților Mucenici Chir și Ioan, doctorii fără de arginți, de la Canopos la Manutin, un moment care nu doar că marchează o mare biruință a dreptei credințe, ci și o dovadă vie a lucrării harului lui Dumnezeu prin Sfinții Săi.
Viața și mucenicia Sfinților Chir și Ioan
Sfinții Chir și Ioan au trăit în secolul al III-lea, pe vremea cumplitei prigoane împotriva creștinilor declanșată de împăratul Dioclețian. Chir era din Alexandria, iar Ioan din Edessa. Deși proveneau din locuri diferite, pronia dumnezeiască i-a unit într-o lucrare sfântă: aceea de a fi doctori fără de arginți. Aceștia tămăduiau cu puterea lui Iisus Hristos toate bolile și neputințele trupești, dar și pe cele sufletești, fără a primi vreo plată. Harul pe care îl aveau era atât de puternic, încât vindecau și pe cei îndrăciți, și pe cei care sufereau de boli grele, transmițând, totodată, și credința creștină celor care se apropiau de ei.
Pentru mărturisirea lui Iisus Hristos, cei doi au fost arestați și supuși la cumplite chinuri. Neînfricați, au rămas statornici în credință, primind cu demnitate moartea mucenicească prin tăierea capetelor, în cetatea Canopos, la 31 ianuarie. Trupurile lor au fost luate de creștinii din acea vreme și ascunse cu grijă într-un loc tainic, pentru a fi ferite de profanare. Însă, cum Dumnezeu nu lasă comoara sfințeniei Sale îngropată pentru totdeauna, după o sută de ani, aceste moaște au fost redescoperite, iar istoria aducerii lor la Manutin este una plină de semnificații duhovnicești.
O luptă împotriva întunericului păgân
Locul numit Manutin, aflat la doar două stadii (≈ 370 metri (0,37 kilometri) de Canopos, era vestit pentru locuirea sa de către duhuri necurate. Acolo se afla o veche capiște idolească, unde păgânismul și lucrarea dracilor încă își arătau puterea. Încă din timpul patriarhului Teofil al Alexandriei, exista dorința de a curăți acest loc și a-l sfinți, însă nu s-a împlinit atunci din pricina sfârșitului său apropiat.
Dumnezeu, însă, a rânduit ca această lucrare să fie dusă la îndeplinire de nepotul și urmașul său, Sfântul Chiril al Alexandriei, luminătorul dreptei credințe și neînfricat apărător al adevărului. Rugându-se stăruitor lui Dumnezeu pentru luminarea poporului și izgonirea demonilor din Manutin, Sfântul Chiril a primit un răspuns ceresc. Îngerul Domnului i-a descoperit că duhurile întunericului nu pot fi alungate decât prin aducerea moaștelor Sfinților Chir și Ioan în acel loc.
Aducerea moaștelor și minunea sfințirii locului
Ascultând cu sfințenie porunca îngerească, Sfântul Chiril a poruncit mutarea moaștelor de la Canopos la Manutin. În clipa în care cinstitele trupuri ale mucenicilor au fost așezate în noul loc, demonii care locuiau acolo au fost alungați cu putere dumnezeiască. Puterea necurată care domnea de veacuri în capiștea idolească a fost zdrobită, iar în locul acela s-a ridicat o biserică strălucitoare, închinată Sfinților Doctori fără de arginți.
Această aducere nu a fost doar o simplă mutare de vestigii, ci o biruință duhovnicească de mari proporții: biruința sfințeniei asupra întunericului, a adevărului asupra înșelării și a luminii Domnului Iisus Hristos asupra puterii diavolului. De îndată ce moaștele au fost așezate în noul locaș, ele au început să izvorască vindecări și minuni fără număr.
Minuni și tămăduiri
Multe sunt minunile consemnate după aducerea moaștelor în Manutin. Fiul guvernatorului Alexandriei, Ammonius, s-a vindecat de o boală cumplită, scrofuloza, doar prin atingerea sfintelor moaște. Un om numit Theodor a primit vederea, fiind orbit de mulți ani. Isidor din Maiuma a fost izbăvit de o boală cumplită la ficat, iar soția lui Theodor s-a vindecat după ce fusese otrăvită. Eugenia, o femeie care suferea de idropică, s-a vindecat complet. Și acestea sunt doar câteva din șirul nesfârșit de minuni, toate petrecute în anul 412, la puțin timp după mutarea moaștelor.
Dar lucrarea tămăduitoare a Sfinților Chir și Ioan nu s-a oprit atunci. Până în ziua de azi, cei care se apropie cu credință și rugăciune fierbinte de sfintele lor moaște, ori îi cheamă în rugăciune, primesc alinare și vindecare în suferințele lor trupești și sufletești. Ei au fost și rămân doctori fără de arginți, revărsând cu dărnicie darurile dumnezeiești asupra celor bolnavi.
Mesajul aducerii moaștelor pentru creștinii de azi
Această minunată aducere a moaștelor Sfinților Chir și Ioan este o lecție duhovnicească profundă pentru fiecare dintre noi. Într-o lume în care, adeseori, puterile întunericului caută să revină în viețile și casele oamenilor, sfinții ne arată că biruința luminii se obține prin credință, rugăciune și chemarea ajutorului celor sfințiți de harul lui Dumnezeu.
Puterea Domnului Iisus Hristos, lucrătoare prin moaștele sfinților, rămâne neschimbată. Aducerea moaștelor într-un loc întunecat a izgonit demonii, la fel cum, și în viața noastră, dacă aducem rugăciunea, postirea, Sfintele Taine și sfinții, întunericul păcatului și al patimilor fuge.
Totodată, vedem cum Biserica nu este doar un loc de rugăciune, ci un sanctuar al sfințeniei vii, în care trupurile celor care L-au mărturisit pe Domnul Iisus Hristos cu sângele lor devin izvoare de viață, locuri ale prezenței lui Dumnezeu.
Pomenirea Sfinților în Biserică
Sfinții Chir și Ioan sunt prăznuiți în Biserica Ortodoxă de două ori pe an: la 31 ianuarie, când se cinstește mucenicia lor, și la 28 iunie, când prăznuim aducerea moaștelor lor. Prin această dublă pomenire, suntem chemați să ne aducem aminte nu doar de jertfa lor, ci și de lucrarea neîntreruptă a harului, prin mijlocirea lor înaintea tronului ceresc.
Biserica le înalță rugăciuni în acatist și în slujbe speciale, iar icoanele lor sunt prezente în multe locașuri de cult. Sunt adesea chemați în rugăciunile pentru cei bolnavi, pentru că, asemenea celor din vechime, continuă și astăzi să tămăduiască fără plată, cu puterea Domnului Iisus Hristos.
Aducerea moaștelor Sfinților Mucenici Chir și Ioan este o dovadă vie a credinței care mută munții, a harului care izvorăște din trupurile sfințite și a biruinței dreptei credințe asupra întunericului păgân
Este un eveniment istoric și duhovnicesc care ne arată cât de mare este puterea lui Dumnezeu lucrătoare în Biserică, prin sfinții Săi.
Să ne rugăm Sfinților Doctori fără de arginți Chir și Ioan, să ne fie ocrotitori, tămăduitori și mijlocitori, iar Domnul Iisus Hristos, Cel ce i-a preamărit, să ne dăruiască și nouă pace, sănătate și mântuire. Amin.
Condacul aducerii moaştelor Sfinţilor Mucenici doctori fără de arginţi Chir şi Ioan
Glasul 3
Podobie: Fecioara astăzi…
Din harul cel dumnezeiesc dar de minuni luând, sfinţilor, faceţi minuni în lume, toate patimile noastre cu doctorie nevăzută, le tăiaţi, Sfinte Mucenice Chir, de Dumnezeu înţelepţite, împreună cu măritul Mucenic Ioan; că voi după adevăr sunteţi doctori dumnezeieşti.
Troparul aducerii moaştelor Sfinţilor Mucenici doctori fără de arginţi Chir şi Ioan
Glasul 5
Minunile sfinţilor Tăi mucenici, zid nebiruit ne-ai dăruit nouă, Hristoase Dumnezeule; pentru rugăciunile lor, sfaturile păgânilor le risipeşte şi sceptrurile Împărăţiei le întăreşte, ca un bun şi de oameni iubitor.