Administrația Trump a generat o nouă controversă majoră în politica de imigrație prin deportarea a sute de presupuşi membri ai bandelor criminale în El Salvador, ignorând o hotărâre judecătorească care interzicea această acțiune.
Deportații, majoritatea cetățeni venezueleni, au fost trimiși direct la Centrul de Confinare a Teroriștilor (CECOT) din El Salvador, unde vor fi închiși timp de un an. Decizia a stârnit o confruntare juridică de amploare, după ce un judecător federal a blocat temporar deportările și a ordonat întoarcerea avioanelor în SUA. Totuși, administrația Trump a susținut că ordinele judecătorești au fost emise după ce deportații părăsiseră teritoriul american, motiv pentru care nu a considerat că a încălcat hotărârea.
Un conflict între Casa Albă și justiție
Decizia de a recurge la deportări accelerate s-a bazat pe invocarea Legii Inamicilor Străini, un act legislativ rar folosit, care permite expulzarea cetățenilor străini din țări considerate ostile. Această lege datează din vremurile de război, iar utilizarea sa de către administrația Trump pentru a justifica deportările a fost extrem de controversată. Judecătorul federal James Boasberg a emis inițial o interdicție temporară privind deportarea a cinci indivizi care contestaseră utilizarea legii. Ulterior, această interdicție a fost extinsă pentru toți non-cetățenii din custodia SUA care ar fi fost afectați de decizia administrației, notează CNN.
Cu toate acestea, administrația Trump a continuat procesul de deportare, susținând că ordinele judecătorești nu mai aveau aplicabilitate, deoarece migranții părăsiseră deja SUA. Declarațiile purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, au subliniat această poziție, insistând că „ordinele nu au fost încălcate” și că migranții au fost deja expulzați înainte ca interdicția judecătorească să intre în vigoare. Totuși, experții juridici susțin că ordinele verbale ale unui judecător au aceeași greutate ca și cele scrise, ceea ce ridică întrebări asupra legalității acțiunilor Casei Albe.
Justificarea administrației Trump
Președintele Donald Trump a apărat public deportările, afirmând că acești indivizi erau „oameni periculoși” și că utilizarea Legii Inamicilor Străini era justificată de o „stare de război” împotriva criminalității organizate și a migrației ilegale. Trump a continuat să critice administrația Biden, susținând că măsurile mai permisive privind imigrația au dus la o creștere a infracționalității.
Senatorul republican Marco Rubio a confirmat că El Salvador a fost de acord să primească deportații și a mulțumit președintelui Nayib Bukele pentru colaborare. În schimb, SUA a oferit un sprijin financiar de 6 milioane de dolari pentru susținerea sistemului penitenciar salvadorian, o sumă care va ajuta la menținerea centrelor de detenție, ce au costuri anuale de aproximativ 200 de milioane de dolari.
După sosirea în El Salvador, deportații au fost transferați la închisoarea de maximă securitate CECOT, cea mai mare din America, cu o capacitate de 40.000 de deținuți. Bukele a publicat imagini cu aceștia în timp ce erau transportați în lanțuri și aveau capetele rase, o demonstrație a politicii sale dure împotriva crimei organizate.
În ciuda sprijinului public pentru aceste măsuri în El Salvador, organizațiile pentru drepturile omului au criticat dur condițiile din închisori. CECOT este cunoscută pentru tratamentele inumane aplicate deținuților, care sunt înghesuiți în celule supraaglomerate, fără intimitate sau confort minim. Deținuții nu au paturi propriu-zise, dormind pe structuri metalice fără saltele, iar accesul la apă și sanitație este limitat. Cei închiși petrec 23,5 ore pe zi în celule, având doar o jumătate de oră pentru exerciții fizice sau citiri religioase.
Mai mult, în cadrul campaniei naționale de combatere a crimei organizate, El Salvador a arestat peste 80.000 de persoane, ceea ce reprezintă peste 1% din populația țării. Deși Bukele a recunoscut că unii oameni nevinovați au fost reținuți din greșeală, el a argumentat că aceste acțiuni sunt necesare pentru transformarea țării dintr-un fost „capital al crimei” într-unul dintre cele mai sigure state din regiune.
Pe scena politică americană, deportările și disputa juridică au generat reacții puternice. Republicanii au lăudat acțiunile administrației Trump, considerând că sunt necesare pentru securitatea națională. Senatorul Mike Rounds a declarat că majoritatea americanilor susțin astfel de măsuri, indiferent de vechimea legii folosite, atâta timp cât acestea contribuie la siguranța publică.
În schimb, democrații și organizațiile pentru drepturile omului au condamnat deportările forțate și posibilitatea ca administrația Trump să fi ignorat o hotărâre judecătorească. Liderul minorității din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, a subliniat că, deși Partidul Democrat nu sprijină imigrația ilegală, metodele administrației Trump riscă să ducă la deportarea unor cetățeni americani, a unor rezidenți legali sau la destrămarea familiilor de imigranți care contribuie la economia și societatea SUA.
În plus, legalitatea și etica deportării rapide fără procese echitabile ridică semne de întrebare cu privire la respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale. Experții juridici avertizează că, dacă judecătorul Boasberg constată că administrația Trump a încălcat clar hotărârea sa, ar putea impune sancțiuni mai dure, inclusiv rețineri civile sau penale pentru cei responsabili.
Deportarea membrilor presupuşi ai bandelor criminale din SUA către El Salvador a accentuat tensiunile dintre administrația Trump și sistemul judiciar american, punând în discuție atât respectarea legilor, cât și relațiile internaționale. În timp ce susținătorii lui Trump consideră că astfel de măsuri sunt necesare pentru combaterea infracționalității, criticii avertizează asupra riscurilor încălcării drepturilor omului și a statului de drept.
Rămâne de văzut dacă această strategie de deportare va avea un impact semnificativ asupra criminalității transnaționale sau dacă va genera noi probleme juridice și diplomatice pentru Statele Unite.
VEZI ȘI – Reducerea timpului petrecut la televizor poate reduce riscul de boli cardiovasculare