ADHD și riscul de demență: o nouă legătură biologică

Photo of author

By Alexandru Stancu

ADHD și riscul de demență: o nouă legătură biologică

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la spitalele universitare din Geneva (HUG) și Universitatea din Geneva (UNIGE) aduce în atenție o posibilă legătură între ADHD (Tulburare de Deficit de Atenție cu sau fără Hiperactivitate) și un risc crescut de a dezvolta demență la vârsta înaintată. Studiul sugerează că persoanele adulte cu ADHD prezintă modificări cerebrale similare celor observate la indivizii cu demență precoce, inclusiv o acumulare mai mare de fier în creier și niveluri ridicate de neurofilamente (NfL) în sânge, un semn al deteriorării neuronale.

ADHD este o tulburare neurodezvoltată care afectează aproximativ 3,5% dintre adulți și se caracterizează prin dificultăți de concentrare și impulsivitate, care încep de obicei în copilărie și pot persista în viața adultă. Studiul publicat în revista Psychiatry and Clinical Neurosciences folosește tehnici avansate de imagistică cerebrală, precum quantitative susceptibility mapping (QSM), pentru a analiza acumularea de fier în creierul a 32 de adulți cu ADHD și 29 de persoane sănătoase, toate cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani.

Cercetătorii au observat diferențe semnificative în distribuția fierului în anumite regiuni ale creierului persoanelor cu ADHD. Aceste acumulări de fier au fost corelate cu niveluri mai mari de NfL în sânge, un indicator al daunei axonale, care este asociat cu afecțiuni neurodegenerative precum Alzheimer. Fierul în exces în anumite părți ale creierului poate genera stres oxidativ, accelerând deteriorarea neuronilor și contribuind astfel la dezvoltarea bolilor neurodegenerative.

Rezultatele studiului sugerează un mecanism biologic prin care ADHD ar putea crește riscul de demență la vârsta înaintată. Deși este deja bine cunoscut că ADHD afectează funcționarea cotidiană a adulților, în special prin dificultăți de concentrare și auto-reglare, acest studiu indică faptul că, pe termen lung, ADHD-ul ar putea contribui și la modificări cerebrale ce predispun la demență.

Studiul adaugă la literatura existentă dovezi ce susțin legătura dintre acumularea de fier în creier și riscul de a dezvolta afecțiuni neurodegenerative. În plus, cercetările sugerează că gestionarea ADHD-ului, inclusiv prin tratamente adecvate și intervenții timpurii, ar putea juca un rol esențial în prevenirea posibilelor efecte negative asupra sănătății cognitive pe termen lung.

Profesorul Paul G. Unschuld, inițiatorul studiului, subliniază importanța diagnosticării precoce a ADHD-ului și intervențiilor specifice pentru reducerea riscurilor pe termen lung. De asemenea, el sugerează că această cercetare ar putea deschide drumul pentru strategii de prevenire personalizate, care ar putea să scadă riscul de demență în rândul persoanelor cu ADHD. În continuare, cercetările longitudinale ar putea ajuta la stabilirea unui tratament eficient pentru reducerea nivelului de fier în creier, un potențial tratament pentru prevenirea demenței.

Legătura descoperită între ADHD și riscul crescut de demență adaugă o dimensiune importantă la înțelegerea acestei tulburări. Deși ADHD-ul este o afecțiune destul de frecventă, care afectează milioane de adulți din întreaga lume, acest studiu arată că efectele sale nu se limitează doar la simptomele comportamentale, ci pot influența și sănătatea cognitivă pe termen lung.

De asemenea, studiul subliniază importanța intervențiilor și gestionării ADHD-ului nu doar pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților în prezent, dar și pentru a preveni efectele pe termen lung asupra sănătății cognitive. Aceste rezultate pot conduce la dezvoltarea unor strategii de prevenire mai eficiente, care să includă atât tratamentele pentru ADHD, cât și măsuri pentru reducerea riscului de demență în cazul acestor pacienți.

În concluzie, acest studiu pune un accent deosebit pe importanța unei abordări cuprinzătoare a ADHD-ului în rândul adulților, care să nu se limiteze doar la gestionarea simptomelor imediate, ci și la prevenirea unor afecțiuni neurodegenerative pe termen lung. De asemenea, cercetările suplimentare sunt necesare pentru a explora în detaliu mecanismele biologice implicate și pentru a identifica posibile intervenții terapeutice care ar putea ajuta la prevenirea riscurilor cognitive asociate cu ADHD.

VEZI ȘI – Kanye West, din ce în ce mai rău? De data aceasta, chiar și copiii săi sunt îngrijorați pentru el!