Un interviu acordat publicației Recorder de judecătoarea Raluca Moroșanu scoate la lumină tensiuni profunde și acuzații grave privind modul în care este condusă Curtea de Apel București. Magistratul vorbește deschis despre lipsa de transparență, decizii luate unilateral, presiuni subtile asupra judecătorilor și intervenții care ar putea afecta independența actului de justiție.
Potrivit Ralucăi Moroșanu, magistrații Curții de Apel București sunt excluși complet din procesul decizional, iar rolul lor a fost redus la unul pur executiv. „Suntem tratați ca niște angajați ai unui SRL, unde patronul decide tot, iar noi trebuie să ne supunem”, afirmă judecătoarea, descriind o schimbare radicală de paradigmă începând cu anul 2023, odată cu instalarea noii conduceri, potrivit recorder.
Putere concentrată la vârf și judecători ținuți în afara deciziilor
Judecătoarea susține că modificările legislative din 2022 au dus la o concentrare excesivă a puterii în mâinile președintelui instanței. În prezent, conducerea Curții de Apel ar controla numirile în funcțiile-cheie, de la vicepreședinți până la șefii de secții, fără consultarea corpului magistraților.
Mai mult, Moroșanu afirmă că judecătorii nu sunt informați cu privire la hotărârile Colegiului de Conducere, iar planificările de ședință sunt modificate fără niciun anunț prealabil. „Habar nu avem ce se discută, ce se decide, ce criterii se folosesc”, spune magistratul.
Acuzații privind schimbarea arbitrară a completelor de judecată
Una dintre cele mai sensibile acuzații vizează componența completelor de judecată. Conform legii, acestea ar trebui să beneficieze de continuitate, iar modificările să fie strict excepționale. În realitate, susține judecătoarea, schimbările ar fi frecvente și netransparente.
„Nu este normal ca un judecător care a audiat martori luni de zile să fie înlocuit de pe o zi pe alta, fără nicio justificare reală”, afirmă Moroșanu, sugerând că aceste permutări pot avea ca scop influențarea unor dosare sensibile. Întrebată direct dacă simte că astfel de decizii sunt luate cu intenție, răspunsul ei este fără echivoc: „Da”.
Mesaje controversate despre evaziunea fiscală și indulgența față de inculpați
Judecătoarea mai reclamă un discurs constant, promovat inclusiv în cadrul seminariilor de formare profesională, care ar încuraja o abordare indulgentă față de inculpați, în special în dosarele de evaziune fiscală. Moroșanu relatează că, în cadrul unor seminarii, accentul ar fi fost pus aproape exclusiv pe achitări și pe mutarea răspunderii din zona penală în cea civilă.
Mai mult, susține că președinta instanței le-ar fi transmis judecătorilor că „evaziunea fiscală nu prea există” și că condamnarea ar trebui să fie ultima soluție. Declarațiile sunt extrem de sensibile, având în vedere rolul Curții de Apel București în judecarea unor dosare majore de corupție și criminalitate economică.
Alegeri formale și vot fără alternativă
Un alt episod care a revoltat-o pe judecătoare a fost modul de alegere a reprezentanților magistraților în Colegiul de Conducere. Potrivit acesteia, pe buletinul de vot exista o singură opțiune, fără posibilitatea de a vota „împotrivă”. „Era o formalitate. Totul era deja decis”, spune Moroșanu.
Protestul magistraților și dosare blocate nelegal
Judecătoarea a vorbit și despre protestul declanșat de magistrați pe fondul modificărilor privind pensiile. Ea susține că, în acea perioadă, li s-a impus nelegal să nu soluționeze anumite cauze, inclusiv verificări ale măsurilor preventive, ceea ce ar fi dus la încetarea unor controale judiciare și la prescrierea unor dosare.
„Nu s-a mai întâmplat niciodată să ni se spună ce dosare avem voie sau nu să judecăm”, afirmă Moroșanu, adăugând că refuzul de a respecta astfel de dispoziții putea atrage sancțiuni disciplinare. Deși ea a ales să nu se conformeze, mulți colegi ar fi cedat de teamă.
Un semnal de alarmă pentru justiția română
Declarațiile judecătoarei Raluca Moroșanu conturează imaginea unei instituții profund tensionate, unde independența judecătorului ar fi pusă sub semnul întrebării de decizii administrative opace și de o conducere percepută ca autoritară.
Interviul deschide un front delicat în justiția română și ridică întrebări serioase despre echilibrul dintre managementul instanțelor și autonomia magistratului. Rămâne de văzut dacă aceste acuzații vor genera anchete instituționale sau reacții oficiale, însă impactul lor asupra încrederii publice în actul de justiție este deja major.