Într-un colț binecuvântat al Dobrogei, la Niculițel, se află unul dintre cele mai vechi martirologii din România, un loc unde sfințenia strălucește prin sângele martirilor care și-au jertfit viața pentru credința în Iisus Hristos. Este vorba despre Sfinţii Mucenici Zotic, Atal, Camasis şi Filip, patru martiri ai creștinismului timpuriu, a căror pildă de curaj și credință ne inspiră și astăzi.
Context istoric și descoperirea martirologiului de la Niculițel
În secolul al IV-lea, în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor, pământul Dobrogei era martor al martirajelor numeroșilor mărturisitori ai credinței creștine. Sfinții Zotic, Atal, Camasis și Filip au trăit în această perioadă tulbure, fiind uciși pentru refuzul de a renunța la credința lor în Iisus Hristos.
Martirologiul de la Niculițel a fost descoperit în anul 1971, în urma unor ploi torențiale care au scos la iveală cupola criptei. Aici, într-o criptă martirică ingenios construită, se află osemintele celor patru sfinți mucenici, așezate cu grijă într-un loc ce mărturisește credința lor neclintită.
Cripta de la Niculițel este unică în România și reprezintă un martor tăcut al persecuțiilor anticreștine din perioada împăraților romani Dioclețian (284-305) și Licinius (308-324). Pe peretele criptei este inscripționat mesajul: „Aici și acolo sângele martirilor”, mărturisind astfel jertfa lor pentru credință.
Cine au fost Sfinții Mucenici Zotic, Atal, Camasis și Filip?
Despre viața lor nu există multe detalii scrise, însă tradiția bisericească păstrează vie amintirea lor ca fiind creștini devotați care au ales să își păstreze credința chiar cu prețul vieții. Numele lor sugerează origini grecești sau latine, ceea ce indică posibilitatea ca aceștia să fi fost cetățeni ai Imperiului Roman, convertiți la creștinism într-o vreme în care această credință era interzisă și aspru pedepsită.
Zotic este un nume de origine greacă care înseamnă „viață”, sugerând că acesta a fost un purtător al vieții veșnice prin credința sa în Hristos.
Atal are o rezonanță greacă și poate fi asociat cu „nobil” sau „înălțat”, reflectând demnitatea și noblețea sufletească a martirului.
Camasis și Filip sunt nume care de asemenea au rădăcini grecești, sugerând curaj și iubire de Dumnezeu.
Acești sfinți mucenici au fost arestați pentru că au refuzat să jertfească zeilor păgâni ai Imperiului Roman și au fost supuși la torturi cumplite, fiind în final executați pentru credința lor.
Puterea mărturisirii și a credinței
Ceea ce face povestea lor deosebită nu este doar curajul cu care au înfruntat moartea, ci mai ales credința neclintită în Iisus Hristos. Într-o vreme când creștinii erau considerați dușmani ai statului roman, acești patru martiri au refuzat să-și renege credința, știind că jertfa lor va fi o mărturie vie a adevărului Evangheliei.
Prin curajul lor, Zotic, Atal, Camasis și Filip au devenit modele de credință pentru generațiile următoare, arătând că puterea dragostei pentru Dumnezeu învinge chiar și teama de moarte.
Cinstirea Sfinților Mucenici la Niculițel
După descoperirea martirologiului, osemintele sfinților au fost depuse într-o raclă frumos ornamentată, aflată în prezent la Mănăstirea Cocoș, aflată în apropierea localității Niculițel. Aici, credincioșii vin în număr mare pentru a se ruga și a cere mijlocirea sfinților.
Pe 4 iunie în fiecare an, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Mucenici Zotic, Atal, Camasis și Filip, sărbătoarea fiind un prilej de pelerinaj și de comuniune duhovnicească. Pomenirea lor ne amintește de puterea rugăciunii și a credinței, care i-a ajutat să treacă prin chinuri groaznice cu demnitate și curaj.
Mesajul Sfinților pentru creștinii de astăzi
Într-o lume marcată de provocări și încercări ale credinței, pilda Sfinților Mucenici de la Niculițel rămâne actuală și plină de învățăminte. Ei ne arată că dragostea pentru Dumnezeu este mai presus de orice frică, că adevărata putere stă în credința neclintită și că viața veșnică se dobândește prin jertfă și iubire. Prin exemplul lor, suntem chemați să ne întărim credința, să fim statornici în fața provocărilor lumii moderne și să rămânem fideli lui Hristos, indiferent de presiunea societății sau de greutățile vieții.
Minuni și mărturii contemporane
După descoperirea moaștelor lor în martirologiul de la Niculițel, au fost relatate numeroase minuni săvârșite la racla sfinților. Credincioșii care se roagă cu evlavie la Mănăstirea Cocoș mărturisesc vindecări miraculoase, ajutor în necazuri și întărirea credinței. Se spune că mulți bolnavi au găsit alinare, iar cei aflați în suferință sufletească au primit mângâiere prin rugăciunile adresate sfinților. Un alt semn al sfințeniei lor este neputrezirea moaștelor, care răspândesc un miros plăcut, considerat de creștini o dovadă a prezenței harului divin. De asemenea, la sărbătoarea lor din 4 iunie, pelerinii relatează că simt o pace duhovnicească deosebită și o apropiere de Dumnezeu, lucru atribuit mijlocirii puternice a sfinților martiri.
Moștenirea spirituală
Chiar dacă nu au lăsat în urmă scrieri, exemplul vieții lor rămâne o lecție de credință și jertfă. Biserica îi consideră martiri mărturisitori, iar credința lor neclintită este o predică vie, mai puternică decât orice cuvânt scris. Prin curajul lor, Sfinții Zotic, Atal, Camasis și Filip ne arată că adevărata credință nu are nevoie de cuvinte multe, ci de mărturisire prin fapte. Astfel, moștenirea lor spirituală dăinuie în inimile credincioșilor, iar pilda lor rămâne un far călăuzitor pentru cei ce își doresc să-și întărească credința în fața încercărilor vieții.
Sfinții Mucenici Zotic, Atal, Camasis și Filip de la Niculițel sunt o mărturie vie a credinței și curajului în fața persecuției
Prin jertfa lor, au devenit mijlocitori puternici în fața lui Dumnezeu, iar locul unde odihnesc rămășițele lor pământești este un izvor de sfințenie și binecuvântare.
În fiecare rugăciune adresată lor, creștinii dobândesc curajul de a mărturisi credința și puterea de a trece peste încercările vieții, asemenea acestor martiri care au rămas fideli lui Iisus Hristos până la sfârșit.
Pomenindu-i cu evlavie, ne amintim că dragostea pentru Iisus Hristos este veșnică și că jertfa pentru credință nu este niciodată zadarnică.
Fie ca pilda lor să ne fie lumină pe calea mântuirii, iar rugăciunile lor să ne fie sprijin și ajutor în toate necazurile vieții.
Sfinților Mucenici Zotic, Atal, Camasis și Filip, rugați-vă lui Dumnezeu pentru noi, păcătoșii !