Sfântul Mare Mucenic Pantelimon s-a născut în cetatea Nicomidiei, în vremea împăratului păgân Maximian, cunoscut pentru prigoana cumplită asupra creștinilor. Tatăl său, Evstorghie, era păgân de neam nobil și foarte bogat, iar mama sa, Euvula, era creștină evlavioasă, plină de râvnă pentru Hristos. Din unirea lor s-a născut pruncul Pantoleon, nume ce înseamnă „cu totul leu”, prevestind bărbăția și curajul cu care avea să-L mărturisească pe Domnul Iisus Hristos.
Euvula a sădit în inima fiului său dragostea față de Dumnezeu, învățându-l din fragedă copilărie credința creștină, rugăciunea și faptele bune. Din nefericire, mama sa a trecut la Domnul devreme, iar copilul, rămas în grija tatălui său păgân, a început să urmeze obiceiurile idolatre, deși în inima sa păstra amintirea credinței mamei.
Formarea ca medic
Având o minte ascuțită și sete de cunoaștere, Pantoleon a fost dat la învățăturile vremii, studiind filosofia grecească și arta medicală. A devenit ucenic al doctorului Eufrosin, unul dintre cei mai renumiți medici ai Nicomidiei. În scurt timp, datorită inteligenței și dăruirii sale, l-a întrecut pe dascăl și a ajuns cunoscut la curtea împăratului Maximian.
Pe atunci, Maximian locuia la Nicomidia și persecuta cu cruzime pe creștini, dând foc bisericilor și omorând mii de mucenici, între care și pe Sfântul Antim, episcopul locului. În acest context, Pantoleon, deși promițător ca medic, avea să cunoască adevărata chemare a vieții sale: slujirea Domnului Iisus Hristos.
Întâlnirea cu Sfântul Ermolae
În Nicomidia trăia pe ascuns un preot creștin, Sfântul Ermolae, care se ascundea de frica prigoanelor. Văzându-l pe Pantoleon trecând zilnic prin fața casei sale, a simțit că tânărul este alesul lui Dumnezeu. L-a chemat la el și i-a vorbit despre adevăratul Doctor al sufletelor și trupurilor, Mântuitorul Iisus Hristos.
Pantoleon a fost mișcat de cuvintele bătrânului preot, mai ales pentru că își amintea învățăturile mamei sale. De atunci a început să-l viziteze pe Ermolae, ascultându-i sfaturile și învățăturile despre credință, rugăciune și puterea lui Dumnezeu.
Minuni ale Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon
Sfântul Pantelimon a fost încă din viață un făcător de minuni.
Iata cateva dintre cele mai cunoscute:
Învierea copilului mușcat de viperă
Înainte de a primi botezul, Pantoleon a văzut un copil mort din pricina mușcăturii unei vipere. Rugându-se în numele Domnului Iisus Hristos, copilul a revenit la viață, iar vipera a murit. Aceasta a fost minunea care i-a întărit credința și l-a determinat să primească botezul, primind numele Pantelimon.
Vindecarea orbului
Un orb, care cheltuise averi întregi la alți doctori fără folos, a fost tămăduit de Pantelimon doar prin atingerea ochilor și rostirea numelui Domnului Iisus Hristos. Această minune a dus la convertirea tatălui său, Evstorghie, care s-a botezat creștin.
Tămăduirea paraliticului înaintea împăratului
În fața lui Maximian și a preoților păgâni, Pantelimon a vindecat un om paralizat de ani de zile, în timp ce zeii păgâni nu au putut face nimic. Această minune a întărit credința multor martori ai evenimentului.
Îmblânzirea fiarelor
Aruncat într-o arenă cu fiare sălbatice, acestea nu doar că nu l-au atacat, ci s-au apropiat blânde de el, lingându-i picioarele. Această minune a uimit mulțimea și a adus la credință numeroși păgâni.
Minunea la martiriul său
La momentul decapitării, sabia călăului s-a îndoit ca ceara, iar din rana sa a curs lapte, nu sânge. Tot atunci, măslinul de care fusese legat s-a umplut de roade, arătând binecuvântarea lui Dumnezeu.
Plin de bucurie și credință, Pantoleon a alergat la Sfântul Ermolae, care l-a botezat, dându-i numele de Pantelimon, adica „întru tot milostiv”. De atunci, el a înțeles că adevărata medicină este aceea care se face în numele Domnului Iisus Hristos, cu iubire și milă față de aproapele.
Doctorul fără de arginți
După moartea tatălui său, Pantelimon a împărțit averea săracilor, a eliberat robii și s-a dedicat complet slujirii bolnavilor și nevoiașilor. Vindeca gratuit, alinând nu doar durerile trupești, ci și pe cele sufletești.
Așa s-a arătat că este „întru tot milostiv”, nelăsând pe nimeni să plece de la el nemângâiat. Faima lui s-a răspândit rapid, iar oamenii veneau la el din toate părțile. Ceilalți medici, cuprinși de invidie, l-au pârât împăratului, spunând că Pantelimon este creștin și vindecă în numele lui Hristos.
În fața împăratului Maximian
Pantelimon a fost chemat de Maximian, care a încercat să-l convingă să se lepede de credință. Dar sfântul, pentru a arăta adevărul, a vindecat în fața tuturor un paralitic, în timp ce preoții păgâni nu au reușit nimic. Această minune a adus la credință mulți dintre cei de față, dar l-a înfuriat pe împărat.
Pantelimon a fost supus la chinuri cumplite: a fost strujit cu unghii de fier, ars cu făclii, aruncat în plumb topit și în mare, dar Domnul Iisus Hristos l-a păzit nevătămat. Când a fost aruncat la fiarele sălbatice, acestea s-au îmblânzit și i-au lins picioarele, iar roata cu cuțite s-a sfărâmat în bucăți, fără să-i facă rău.
Mucenicia
În cele din urmă, împăratul a hotărât să-l decapiteze. Pantelimon a fost legat de un măslin, iar în clipa în care călăul a ridicat sabia, aceasta s-a îndoit ca ceara, pentru că sfântul încă se ruga. După ce și-a încheiat rugăciunea, i-a îndemnat pe ostași să-și împlinească porunca. Din rana sa a curs lapte în loc de sânge, iar măslinul s-a umplut de roade.
Trupul său a fost luat de credincioși și îngropat cu evlavie, iar moaștele sale au devenit izvor de vindecări și minuni, până în zilele noastre.
Cinstirea Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon
Biserica îl pomenește pe Sfântul Pantelimon în rugăciunile de tămăduire, mai ales la Taina Sfântului Maslu și la Sfințirea Apei. El este ocrotitorul medicilor, al bolnavilor și al tuturor celor ce cer vindecare și ajutor în suferință.
Hramul său este purtat cu cinste de mănăstiri și biserici, între care se află și renumita Mănăstire Pantelimon din Sfântul Munte Athos.
Pilda sa pentru creștini
Viața Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon este o chemare la milă, rugăciune și credință neclintită. El ne arată că adevărata vindecare vine din dragoste și din lucrarea lui Dumnezeu, iar știința medicală își găsește sensul atunci când este unită cu credința.
Astăzi, Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon rămâne un model viu de jertfelnicie și bunătate. Cine îl cheamă cu credință primește ajutorul său, iar viața lui este o încurajare pentru toți cei care slujesc semenilor, fie ca medici, fie ca simpli creștini.
Condacul Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon
Glasul 5
Următor fiind Celui Milostiv şi dar de tămăduiri de la Dânsul luând, purtătorule de chinuri şi mucenice al lui Hristos Dumnezeu, cu rugăciunile tale bolile noastre cele sufleteşti vindecă-le, gonind pururea smintelile luptătorului, de la cei care strigă cu credinţă: mântuieşte-ne pe noi, Doamne.
Troparul Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon
Glasul 3
Purtătorule de chinuri, Sfinte şi Tămăduitorule Pantelimon, roagă pe Milostivul Dumnezeu să dea iertare de greşeli sufletelor noastre.