Spiritualitatea Ortodoxa. Putine Cuvinte. Multa Iubire

Parinti ai Bisericii sau Sfinti Parinti, care au fost unii dintre cei mai vechi si mai influenti scriitori si teologi crestini.

1) ,,Rugaciunea este o arta, Sfintii Parinti socotind-o chiar cea mai inalta dintre arte, ori stiinta a stiintelor. Iscusinta intru aceasta, dupa cum ne invata parintii athoniti, nu se dobandeste insa printr-o tehnica anume, ci prin deprinderea smereniei mai inainte de orice altceva. Cartea de fata cuprinde sfaturi practice pentru crestinul lumii de astazi, care traieste inconjurat de griji si ispite din toate partile si care doreste sa ramana cat mai aproape de duhul rugaciunii adevarate. De la atitudinea cuviincioasa fata de semenii nostri in orice imprejurare, pentru a ne mentine starea launtrica de rugaciune, de la luarea-aminte asupra celor mai marunte fapte ale vietii de zi cu zi, de la cele mai simple rugi si de la ridicarea mintii la cer pornind de la lucrurile ce ne inconjoara si ne sunt mereu la indemana si pana la Rugaciunea lui Iisus si pogorarea mintii in inima, totul se constituie intr-un indreptar intru totul lamuritor pe calea rugaciunii, parintii din Gradina Maicii Domnului impartasindu-ne din lucrarea lor de innoire si indumnezeire a omului”

2) ,,Lupta dintre Duhul lui Hristos si duhurile cele rele care il ispitesc pe om de-a lungul vietii incepe inca de la Botez, crestinul fiind asaltat de multime de pacate. Duhurile pierzatoare se silesc sa ne desparta in fiecare ceas de Cel Preainalt prin cele savarsite de noi, prin cuvant ori chiar prin cuget. In acest cumplit razboi al omului cu raul si duhurile sale nevazute, avand in ajutor pe Insusi Dumnezeu, multime de crestini s-au aratat insa biruitori, incununandu-se cu cununa cea nevestejita a sfinteniei”.

3) ,,Multe sunt deosebirile si scopul milosteniei. Ca este cineva care face milostenie ca sa se binecuvinteze casa lui; si Dumnezeu binecuvinteaza casa lui. Altul, pentru fiii lui, si Dumnezeu pazeste pe fiii lui. Altul, pentru ca sa fie slavit; si Dumnezeu il slaveste pe el. Si Dumnezeu nu leapada pe nimeni, ci, orice voieste fiecare ii da lui, cand nu se vatama sufletul din acesta. Dar, acestia toti, departe sunt de plata lor. Ca, dupa scopul pentru care au facut milostenie, le-a platit lor Dumnezeu si cu nimic nu le mai este dator in veacul viitor. Deci, tu, de vei face milostenie, fa intai pentru sufletul tau, si orice doresti iti va da tie Dumnezeu, pe deasupra. Ca scris este: „Sa-ti dea tie Domnul dupa inima ta”. Si iarasi, „Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu – adica cele sufletesti, si dreptatea Lui – si toate acestea se vor adauga voua” (Fapte de Milostenie).

4) ,,Crestinul nu iubeste pentru folos ori castig; crestinul iubeste si atunci cand in schimbul iubirii primeste numai rele si ponoase. Crestinul iubeste mai inainte de a fi iubit, iubeste si cand nu e iubit, iubeste si atunci cand cel iubit de el il uraste. De aceea spun Sfintii Parinti ca iubirea de vrajmasi e chipul desavarsit al iubirii, pentru ca este cu adevarat marinimoasa si lipsita de plata. Iubirea e daruire pe de-a-ntregul celuilalt. Iubirea crestina e lepadare deplina de sine. E sora smereniei. Iubeste cu adevarat pe aproapele numai acela care uita de el si se nesocoteste pe sine. Cat despre noi, atat sa cercetam: daca iubim pe Hristos si pe oameni; de nu, sa ne caim, straduindu-ne tot mai mult sa iubim” (Jean-Claude Larchet)

5) ,,Toata viata noastra nu este nimic altceva decat o pregatire pentru locuinta cereasca. Toata bucuria noastra nu trebuie sa insemne nimic altceva decat cum sa ne aratam bineplacuti Parintelui nostru Ceresc. El a pregatit de la facerea lumii Biserica Sa, si ne asteapta. Departe de aceasta Biserica cum vom putea sa ne odihnim? Doar inlauntrul Bisericii exista viata. Ea este copacul vietii lui Hristos. Acolo sunt toti ingerii, toti sfintii! Departe de Biserica exista doar moarte! Trebuie sa ne pregatim continuu, pentru ca toti ne vom arata in fata Judecatii drepte a lui Hristos, ca fiecare dintre noi sa se bucure de lucrurile pe care le-a savarsit prin trup. Pentru ca noi toti trebuie sa ne infatisam inaintea scaunului de judecata al lui Hristos, ca sa ia fiecare dupa cele ce a facut prin trup, ori bine, ori rau (II Corinteni 5, 10). De aceea amintirea mortii pune in randuiala toate lucrarile vietii noastre si orice miscare a sufletului nostru. In tot ce faci adu-ti aminte de sfarsitul tau, si nu vei pacatui niciodata” (Intelepciunea lui Isus Sirah 7, 38).

6) ,,Primul lucru: Dimineata cind te scoli, trebuie sa te speli pe ochi.

Al doilea: Faci trei inchinăciuni zicind: ,,Prea Sfinta Treime, Dumnezeul nostru, slava Tie”, ,,Prea Sfinta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ma!”.

Al treilea lucru: Rugaciune cit timp poti: 1 minut, 1 ora.

Al patrulea lucru: Masa, dupa mincare rugaciunea de multumire.

Al cincilea: La serviciu sau la scoala sau alte probleme, de la orele 7-15, si in timpul lucrului, rugaciunea scurta: ,,Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul!” cit de des. Cine trece pe lînga Biserica se inchina, iar de ai timp mergi si faci o rugaciune, aprinzi o luminare, cind vii de la serviciu, la fel.

La orele 16 masa cu rugaciune inainte si dupa mincare, odihna un ceas sau alt lucru de nu esti obosit. Pe la orele 22 inainte de culcare, rugaciune: Acatiste, Paraclise si culcarea.

Duminica dimineata la orele 7 rugaciune, la orele 10 la Biserica la Sfinta Liturghie, apoi dupa ce iei anafora, vii acasa maninci, te odihnesti putin, citesti carti religioase, la orele 17 la Vecernie la Biserica la catehizatie, unde se fac si cintari, iar la orele 20 acasa masa, rugaciune, culcare”. (Arhimandrit Cleopa Ilie).

7) ,,Sa te rogi in fiecare ceas. N-o întrerupe. Nu fi nesarguincios. Nu inceta sa chemi iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Iar Acela, daca staruiesti, nu te va nesocoti, ci îti va ierta pacatele si iti va da tot ceea ce ii ceri. Daca te asculta, multumeste-I si continua sa te rogi. Daca iarasi nu te asculta, nu numai ca nu trebuie sa deznadajduiesti, ci trebuie sa te rogi si mai staruitor.

Nu spune: „Am facut multe rugaciuni si nu s-a intamplat nimic”, caci si asta spre binele tau se face. Adica, deoarece Dumnezeu stie ca esti nesarguincios si nepasator si ca, daca vei dobandi prin rugaciune cele de care ai nevoie, vei inceta sa te mai rogi, amana sa-ti dea ceea ce-I ceri, pentru a te face staruitor in rugaciune si pentru a comunica mai des cu El. Intrucat daca nu te rogi atunci cand te afli intr-o situatie grea, ce vei face cand toate-ti vor merge bine? Asadar Dumnezeu se preface ca nu te aude, spre binele tau, ca sa te faca sa nu parasesti rugaciunea. De aceea, continua sa te rogi, nu fi nesarguincios. Nu subaprecia puterea rugaciunii, care poate izbandi multe. Si faptul ca ea contribuie la iertarea pacatelor, afla-l din Sfanta Evanghelie. Ce se spune acolo? (Sfantul Ioan Gura de Aur).

-VA URMA-