Sa studiem orizonturile istoriei. Iisus Hristos. Episodul 2

Contemporanii lui Iisus Hristos stiau ca El se autoproclama Dumnezeu. Dar ei nu Il credeau. ,,Deci pentru aceasta cautau mai mult iudeii sa-L omoare, nu numai pentru ca dezlega sambata, ci si pentru ca zicea ca Dumnezeu este Tatal Sau, facandu-Se pe Sine deopotriva cu Dumnezeu.” (Evanghelia dupa Ioan 5:18).

Probe din viata lui Iisus Hristos

Proba I: caracterul Sau Ii confirma afirmatiile. Multi locatari ai azilelor de nebuni pretind ca sunt niste celebritati sau zeitati, dar afirmatiile le sunt infirmate de caracterul lor. Cu totul diferita este situatia lui Iisus Hristos. El este deosebit, unic – precum Dumnezeu. Iisus Hristos a fost fara pacat. Viata Sa era de o calitate atat de rara incat ii putea provoca pe vrajmasii Sai cu intrebarea: „Cine din voi Ma poate dovedi ca am pacat ?” (Evanghelia dupa Ioan 8:46). La aceasta intrebare I s-a raspuns cu tacere … desi statea de vorba cu persoane carora le-ar fi placut sa Ii scoata ochii cu vreun defect de caracter al Sau. Cand citim despre ispitele cu care S-a confruntat Iisus, nu-L gasim deloc marturisind ca ar fi pacatuit. El n-a cerut niciodata iertare, desi le-a spus adeptilor Sai sa-si ceara iertare pentru pacatele lor. Este uimitor faptul ca Iisus nu avea deloc acel sentiment de decadere morala pe care il au si il marturisesc sfintii si misticii din toate vremurile. Deoarece oamenii cu cat se apropie mai mult de Dumnezeu, cu atat sunt mai coplesiti de defectele, decaderea si greselile lor. Intr-adevar, cu cat stai mai aproape de o lumina puternica, cu atat iti dai seama ca … trebuie sa te speli. Lucrul acesta este valabil pentru muritorii obisnuiti si in sfera moralului. La fel de izbitor este faptul ca Apostolii Ioan, Pavel si Petru, care fusesera toti invatati inca din frageda copilarie sa creada ca pacatul este universal, au vorbit cu totii despre neprihanirea lui Hristos: „El n-a facut pacat si in gura Lui nu s-a gasit viclesug” (1 Petru 2:22). Pilat, care numai prieten nu-I era lui Iisus, a spus: „Ce rau a facut ?” Prin aceasta, el recunostea nevinovatia lui Hristos. Iar sutasul roman care a stat marturie mortii lui Iisus, a spus: „Cu adevarat acesta a fost Fiul lui Dumnezeu !” (Evanghelia dupa Matei 27:54).

Proba II: Hristos a dovedit ca are putere asupra fortelor naturii, putere pe care o putea avea numai Dumnezeu, Cel care crease acele forte. El a linistit o furtuna puternica si valurile involburate ale Marii Galileii. Aceste lucruri i-au uimit atat de mult pe oamenii prezenti cu El in barca, incat au exclamat: „Cine este Acesta de Il asculta chiar si vantul, si marea ?” (Evanghelia dupa Marcu 4:41). A schimbat apa in vin, a hranit cinci mii de oameni cu cinci paini si doi pesti, a inviat din morti unicul fiu al unei vaduve indurerate, a inviat fiica unui tata distrus de pierderea copilei sale. Unui vechi prieten i-a spus: „Lazare, iesi afara !”, inviindu-l din morti. Este foarte interesant faptul ca nici macar dusmanii Sai nu au tagaduit aceasta minune; dimpotriva, au incercat sa-L omoare. „Daca-L lasam asa, toti vor crede in El” (Evanghelia dupa Ioan 11:48).

Proba III: Iisus a aratat puterea Creatorului asupra bolilor si asupra afectiunilor trupesti. I-a facut pe schiopi sa mearga, pe muti sa vorbeasca, iar pe orbi sa vada. A vindecat si unele probleme de natura congenitala, care nu puteau fi tratate psihosomatic. Cea mai neobisnuita vindecare a fost aceea a orbului, descrisa in Evanghelia dupa Ioan, capitolul 9. Desi barbatul acela nu a putut raspunde intrebarilor puse de conducatorii religiosi, ceea ce se intamplase cu el a fost suficient pentru a-l convinge. „Eu una stiu: ca eram orb, si acum vad.” „De cand este lumea, nu s-a auzit sa fi deschis cineva ochii unui orb din nastere”, a spus el (Evanghelia dupa Ioan 9:25,32). Pentru el probele erau mai mult decat evidente.

Proba IV: dovada suprema a Divinitatii lui Hristos a fost invierea Sa din morti. In cursul vietii Sale Iisus Si-a prevestit de cinci ori moartea. A prevestit si cum va muri si ca dupa trei zile de la moarte va invia din morti si va fi vazut de ucenicii Sai. Cu siguranta ca aceasta a fost marea incercare: era o afirmatie usor de verificat. Fie s-a intamplat, fie nu s-a intamplat. Atat simpatizantii, cat si detractorii credintei crestine recunosc ca invierea lui Hristos reprezinta piatra de temelie a credintei. Apostolul Pavel scria: „Si daca n-a inviat Hristos, atunci propovaduirea noastra este zadarnica, si zadarnica este si credinta voastra” (1 Corinteni 15:14). Pavel isi intemeia intreaga credinta si viata pe invierea in trup a lui Hristos. Fie inviase din morti, fie nu. Insa daca inviase cu adevarat, atunci era evenimentul cel mai senzational din toata istoria omenirii !

Doamne Ajuta !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*