Ne vorbesc Sfintii Parinti din Muntele Athos – Despre Arta Rugaciunii

Rugaciunea este o arta. Sfintii Parinti socotind-o chiar cea mai inalta dintre arte, ori ,,Stiinta a stiintelor”. Iscusinta intru aceasta, dupa cum ne invata parintii athoniti, nu se dobandeste insa printr-o tehnica anume, ci prin deprinderea smereniei mai inainte de orice altceva.

Parintii din Muntele Athos ne impartasesc din lucrarea lor de comunicare cu cerul:

,,Cel ce-L iubeste pe Domnul, acela il pomeneste pe El intotdeauna, iar gandul la Dumnezeu naste rugaciunea. Daca nu-ti vei aminti de Domnul, atunci nici nu te vei ruga, iar fara rugaciune sufletul nu va ramane in dragostea lui Dumnezeu, caci prin rugaciune se revarsa harul Sfantului Duh.. Rugaciunea il pazeste pe om de pacat, caci rugandu-se, omul se ocupa cu Dumnezeu, si in smerenia duhului sta inaintea fetei Domnului. Care cunoaste sufletul ce se roaga”. (Sfantul Siluan Athonitul).

,,Rugaciunea fara luare-aminte si trezvie este pierdere de vreme, osteneala fara de plata”.

,, Inceputul caii spre rugaciunea cea curata e lupta cu patimile. Cu neputinta este sa izbandesti in rugaciune pana ce patimile sunt lucratoare. Insa daca ele nu impiedica venirea harului rugaciunii, nu ar putea fi vadita intru noi nepasarea si slava desarta”. (Preacuviosul Parinte Iosif Isihastul).

,,Rugaciunea este o creatie fara sfarsit, mai presus de intreaga arta si de toate stiintele.

Ai putea spune ca acum nu mai sunt astfel de monahi care sa se roage pentru intreaga lume; insa eu iti spun ca atunci cand nu vor mai fi pe pamant rugatori, atunci lumea se va sfarsi si vor veni mari dezastre … Lumea e tinuta de rugaciunile sfintilor”. (Staretul Sofronie Saharov).

… ,,inainte de a incepe rugaciunea trebuie sa ne marturisim cu smerenie lui Hristos: ,,Doamne, sunt un om de nimic, nu Te uita la pacatele mele, Te rog sa ma ajuti!” Astfel, vine harul dumnezeiesc si se deschide calea de partasie cu Dumnezeu.

Daca omul nu se pocaieste si nu se marturiseste cu umilinta lui Dumnezeu, el va ramane nepregatit. Apare o bariera care impiedica comunicarea. Usa ramane inchisa, si sufletul nu-si afla linistea. Insa daca el spune: ,,Am gresit, Dumnezeul meu!” aceasta bariera va cadea ori, mai bine spus, Dumnezeu va deschide usa, si omul va primi harul dumnezeiestii partasii”. (Preacuviosul Paisie Aghioritul).

,,Scopul vietii noastre se realizeaza printr-o pocainta profunda si reala, prin implinirea poruncilor lui Hristos, prin Sfanta Impartasanie si prin rugaciunea cu mintea si cu inima: aceasta este calea pentru toti oamenii fara exceptie”.

,,Daca omul se roaga, atunci primeste de la Dumnezeu buna mireasma si harul, iar ingerul sau se roaga si el. Cere omul, cere si ingerul, rugandu-se: ,,Dumnezeul meu, asculta rugaciunea lui si implineste ceea ce el cere!” Iar daca rugaciunea noastra este insotita si de lacrimi, si de pocainta, atunci ingerul se bucura pentru ca el are mai multa indrazneala la Dumnezeu pentru un astfel de suflet minunat, pentru un astfel de om plin de frumusete duhovniceasca.

Sa ne rugam pentru fratii nostri crestini, ca ei sa afle calea catre mantuire. In afara de noi, sa ne rugam si pentru oamenii care nu-L cunosc pe Dumnezeu. Aceasta este marturia dragostei noastre lucratoare fata de aproapele. Iar daca noi ii iubim cu adevarat pe fratii nostrii, aceasta inseamna ca facem lucrarea lui Dumnezeu, caci ,,Dumnezeu este iubire, si cel ce ramane in iubire ramane in Dumnezeu, si Dumnezeu ramane intru el” (Ioan 4, 16). (Staretul Efrem Filoteitul).

,,Ne vom intoarce catre Dumnezeu ca niste robi smeriti, rugandu-ne si cerand … Atunci rugaciunea noastra va fi placuta Domnului. Sa stam cu evlavie inaintea Celui rastignit si sa spunem: ,,Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine!” Aceasta este totul”. ( Preacuviosul Porfirie Kavsokalivitul).

,,Repetarea unui anumit numar de Rugaciuni ale lui Iisus tine de cel care se roaga ori de sfatul parintelui duhovnicesc, dar, la inceput, numarul nu este prea important. Apoi, pe masura indulcirii in aceasta rugaciune, adaugati cate putin. Daca aveti dorinta de a face un anume numar de rugaciuni, nu cedati, dar nu va asezati o astfel de pravila mereu, ci doar uneori. Insa, oricat de mult ar cere o astfel de repetare, nu renuntati”. (Sfantul Nicodim Aghioritul).

,,La aceasta rugaciune, ca de altfel la toate rugaciunile, trebuie sa aveti ca intentie cum sa rostiti aceasta rugaciune, caci Dumnezeu Se uita la intentie. Fara aceasta, rugaciunea voastra nu o asculta, nu o primeste. Aceasta rugaciune trebuie rostita chiar daca patimile, in momentul rugaciunii ori adeseori, va nelinistesc”. (Schiahimandritul Kirik Athonitul).

,,Rugaciunea nu este o nevointa plictisitoare, ea este o lucrare launtrica. Aceasta este o calda umilire a sufletului. Totusi, rugaciunea trebuie insotita de post si de priveghere. Postul usuca patimile, iar privegherea le ucide pe ele”. (Staretul Antim).

,,Cand pasesti catre rugaciune, ia aminte la patimile, la slabiciunile si la usuratatea cu care fugi de Dumnezeu si in care cazi si adu-ti aminte ca Hristos poate sa te impiedice pe tine de la cadere … Pleaca-ti genunchii si spune: ,,Pazeste-ma pe mine, Hristoase al meu, ca sa nu ma indepartez de Tine!”. (Staretul Ioil).

Doamne Ajuta!