Stiati, ca … ? Stiinta politica si tipurile de partide politice contemporane

Din momentul aparitiei lor si pana astazi, au existat si au functionat mai multe tipuri de partide politice. Tabloul partidelor prezinta o mare diversitate deosebindu-se printr-o pluritate de elemente de ordin istoric, ideologic, programatic, structural, national.

Tipologizarea partidelor politice cunoaste astazi o mare diversitate de criterii ideologice-doctrinare, organizatorice, a compozitiei sociale, a intereselor si perioadei istorice in care au aparut, al raportului cu structura sociala a societatii.

Pe scara ampla stiinta politica precizeaza urmatoarele tipuri de partide politice:


Partidele ideologice. Sunt constituite si functioneaza pe baza unei paradigme doctrinare, a unei filozofii ideologice, exemplu: partidul liberal, conservator, social-democrat, etc.

Partidele istorice. Aparitia si functionalitatea acestora este legata de anumite momente, obiective istorice, eliberarea nationala, constituirea statului national, modernizarea acestuia, etc. Aparand intr-o anumita conjuctura social-istorica, activitatea acestor partide, insasi existenta lor este limitata in timp, tine de anumite regimuri politice, epoci istorice care au disparut, au apus. Acolo unde inca mai exista, ele se mai mentin ca tendinte, fara a mai putea juca un rol major in viata politica a societatii.


Partide de interese. Principalul mobil al aparitiei si functionalitatii lor l-a constituit realizarea unui anumit interes care poate fi: national, nationalist, religios, economic, de grup, de clasa sociala, local, zonal, etnic. Exemplu: partidele ecologiste, etnice (U.D.M.R.), P.R.M., partidul automobilistilor, partida romilor, etc.

Partide de tendinta. Sunt acele partide al caror mobil al aparitiei si fiintarii tine de opinia, interesul unor largi categorii sociale, ale realizarii unor necesitati si obiective social politice.


Partide personale. Sunt create in jurul unor personalitati, de regula politice si beneficiaza de prestigiul, influenta, forta si carisma acestora. Exemplu: partidul golist in Franta, creat in jurul personalitatii lui Charles de Gaulle.


Partide de cadre. Se constituie si reunesc un numar mic de membrii, dar cu deosebita forta si energie, calitati organizatorice si politice care pot influenta si activiza importante grupuri si segmente sociale. In unele cazuri pot capata un caracter elitist.

Partide de masa. Pun pe primul plan numarul membrilor si mai putin sau deloc au in vedere calitatea acestora. Prin partidele de masa se incearca subordonarea, dominarea societatii de catre un singur partid. O asemenea stare este caracteristica regimurilor totalitare, asa cum au fost cele fasciste si comuniste. Monopolizand puterea, ideologia, impunandu-si cu forta vointa in societate, asemenea partide nu pot fi caracteristice sistemului democratic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*