Stiati, ca … ? Evreii, Grecii, Romanii

Biblia a impartit umanitatea intre evrei si natiuni/neamuri. Planul lui Dumnezeu a fost ca cele doua etnii la un moment dat sa fie intr-o unitate data de El. In cadrul neamurilor/natiunilor in antichitate cel mai important rol l-au jucat grecii si romanii. Astazi civilizatia vestului isi are radacinile in iudaism, crestinism si cultura greco-romana.

Evreii (poporul ales), s-au constituit ca popor pe un teritoriu foarte restrans, pe care textele biblice il numesc Canaan (pamantul unde curge laptele si mierea). Vechiul Testament ofera cele mai multe informatii despre istoria evreilor. Precizeaza despre tribul lui Abraham (Avraam) care paraseste, prin 2000 i.Hr., cetatea sumeriana Ur si se stabileste in taramul fagaduit de Yahve, in Canaan. Din cauza foametei, urmasii lui Avraam sunt nevoiti sa emigreze in Egipt, unde vor ramane aproape 100 de ani si ajung sclavi ai faraonului, ceea ce declanseaza Exodul (fuga din Egipt). Sub conducerea lui Moise, ei înainteaza timp de 40 de ani spre rasarit, strabatand Peninsula Sinai, ajungand din nou in Canaan. Aici s-a constituit poporul lui Israel, dintr-o confederatie de 12 triburi.. Catre anul 1050 i. Hr. apare in zona un nou pericol, filistinii. Saul este proclamat rege, ii urmeaza David, intemeietorul Ierusalimului si Solomon, regele intelept. Statul se faramiteaza dupa moartea acestuia si se imparte in 2 state: Israel, la nord si Iudeea, la sud. Astfel, evreii ajung sub stapanire asiriana, babiloniana, persana si romana. Ajunsi o minoritate in propria tara, evreii se raspandesc in diferite regiuni ale Imperiului Roman, iar cultura lor se pastreaza in timp in sanul acestor comunitati dispersate (diaspora) EUROPA.

Grecii (prima cultura europeana superioara), au realizat o cultura care a influentat intreaga istorie a Antichitatii. Teritoriul pe care s-au format cuprinde 3 zone: continentala, insulara si asiatica. Ocupatia principala a fost comertul. In jurul anului 200 i.Hr., triburi indo-europene s-au asezat: aheii, ionienii, eolienii şi dorienii. Incepand cu secolul al VIII-lea i.Hr., timp de 200 de ani, grecii au colonizat nordul Africii, vestul Asiei Mici, sudul Italiei si Sicilia. Coloniile sunt organizate dupa modelul metropolei. Prin intermediul colonizarii, grecii au raspandit alfabetul, moneda, organizarea polisului. Cele două tipuri de regimuri politice dezvoltate în polisuri sunt : democraţia – in Atena si oligarhia – in Sparta. Guvernarea democratica pe care Atena o ofera lumii ca model este rezultatul unor reforme politice succesive. Reprezintă acea formă de guvernare care permite participarea cetatenilor, poporului, la conducerea statului. Forma antica ateniana este de democratie directa. Principalii reformatori atenieni au fost, in secolele VI-V i.Hr., perioada apogeului democratiei ateniene: Dracon, Solon, Clistene si Pericle. Si totusi nu toti participau la viata politica: doar eupatrizii si oamenii liberi cu stare. Strainii, femeile si copiii nu aveau drepturi politice iar sclavii nu aveau nici libertate personala. Principala institutie ateniana era Adunarea Poporului (Ecclesia). In Sparta, cetate aristocratica, accentul se punea pe instruirea militara. Numai aristocratia avea puterea politica. Sparta si Atena, cetati diferite politic se unesc pentru a conduce razboaiele cu persii (cu victorii importante ale grecilor la Marathon, Termopile, Salamina, Plateea) dar sunt si in Conflicte in timpul razboiului peloponesiac, in urma caruia Atena decade si lumea greaca se prabuseste sub ocupatia altor popoare.

Romanii, (fiii lupoaicei), locuitorii peninsulei Italice, au intemeiat cel mai important stat al Antichitatii. Populatia anterioara asezarii romanilor, etruscii, au creat prima civilizatie locala. Istoria politica a statului roman incepe cu 21 aprilie 753 i.Hr. cand, asa cum spune legenda, Roma a fost fondata de Romulus. Prima forma de organizare politica a Romei a fost Regalitatea (753 i.Hr – 509 i.Hr), asemanatoare polisului grec. Orasul, ridicat pe colina Palatin, era condus de un rege. La conducerea cetatii romane s-au perindat 7 regi, care erau si comandantii militari si preoti supremi. Pe langa acesta a fost instituit un Senat (sfat al batranilor) si au fost organizate adunari populare. Cele doua institutii erau formate numai din cetateni romani. Cetatea era condusa de patricieni si in mod restrans de plebei. Strainii si sclavii nu aveau drepturi politice. Ultimul rege este indepartat de aristocratie si se instituie Republica (509 i.Hr – 27 i.Hr.). Senatul este principala institutie. Puterea executiva este exercitata de magistrati, dintre care cei mai importanti sunt cei 2 consuli. Plebeii castiga lupta politica cu patricienii si li se acorda drepturi scrise (Legea celor 12 Table). Treptat, puterea politica este preluata de nobilime, rezultata din amestecul patricienilor si a plebeilor bogati. In secolul al II-lea i.Hr. Republica se confrunta cu o criza interna economica si sociala, urmata in secolul urmator de una politica. Razboaiele civile se incheie prin caderea Republicii si instalarea Principatului (27 i.Hr. – 284 d.Hr.)de catre Octavianus Augustus. Senatul ii ofera acestuia intreaga putere politica si militara, titlurile de prim senator, pontifex maximus (mare preot), tribun al poporului, imperator, Statul roman devine, pe parcursul celor 250 de ani, prima perioada a Imperiului, o monarhie. Suprafata statului a crescut, cunoscand in timpul imparatului Traian maxima expansiune. Politica de unificare si consolidare a statului s-a bazat pe romanizarea populatiilor cucerite. In cursul secolului al III-lea s-a declansat criza Principatului. Armata a devenit cea mai importanta institutie a statului, cu rol determinant in numirea si detronarea imparatilor. In tot acest timp atacurile populatiilor de la granitele imperiului s-au intensificat. Aceasta perioada de anarhie militara este depasita prin reformele lui Diocletian . Cu acesta incepe a patra etapa din istoria Romei antice, Dominatul (284 – 476), sau Imperiul Roman Tarziu. Puterea imparatului devine absoluta: divinitatea originii imparatului, legarea taranilor de glie (coloni), inscrierea mestesugurilor in corporatii, transformarea cetatenilor in supusi. Marilor transformari politico-administrative li se adauga inaugurarea noii capitale imperiale, Constantinopol, in 330 d.Hr. In anul 395, imperiul este impartit in doua: Imperiul Roman de Apus, cu capitala la Roma, ulterior Ravenna, cucerit de vandali in 476 d.Hr., si Imperiul Roman de Rasarit, cu capitala la Constantinopol, devenit Imperiul Bizantin, cu propria se evolutie, inca o mie de ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*