Totul se va schimba. Economia dupa Pandemia Covid-19

Pandemia Covid-19 a impins economia globala in cea mai grava recesiune de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Dezvoltarea vaccinurilor si politicile de sprijin vor favoriza recuperarea, care se va produce insa cu viteze diferite, deoarece coronavirusul nu a afectat toate tarile in acelasi mod, astfel incat raspunsurile la criza sunt si ele diverse. „Foarte probabil peste zece ani, pandemia va fi perceputa ca un accelerator al unei schimbari care era deja in curs. A existat o accelerare si vom vedea acest lucru”, spune Vincenzo Galasso, profesor titular de economie politica la Universitatea Bocconi din Milano, potrivit Corriere della Sera, citat de Rador.

Vaccinul va deschide calea redresarii, care in unele cazuri poate fi chiar mai puternica decat in perioada pre-Covid. Cu toate acestea, unele transformari, de la telemunca la cresterea automatizarii, sunt destinate sa dureze in timp. Inegalitatile, exacerbate de pandemie, vor deveni mai evidente pe termen lung. In plus, exista riscul ca politica monetara expansiva, esentiala pentru a depasi criza, sa favorizeze supravietuirea companiilor zombie. ,,Trebuie sa sprijinim lucratorii, insa nu se pot sustine toate anteprizele – spune Elena Carletti, profesor titular de finante la Universitatea Bocconi – Va trebui facuta o schimbare epocala de natura antreprenoriala”.

Explozia datoriilor publice

La sfarsitul anului 2020, datoria globala a crescut, ajungand la 281 trilioane de dolari (aproximativ 235 trilioane de euro), sau echivalentul a 355% din PIB-ul mondial. Pentru a face fata pandemiei, guvernele, anteprizele si familiile au acumulat datorii de 24 de miliarde de dolari, potrivit estimarilor Institutului International de Finante (IIF) din Washington.

Datoria publica a Italiei a crescut de la 134,6% din PIB in anul 2019, la 157,5% in anul 2020 si acum se deplaseaza cu valori apropiate de 160%. Dupa terminarea situatiei de urgenta, achizitiile BCE vor trebui sa se reduca. In acel moment, pentru a face datoria durabila, economia va trebui sa inceapa din nou sa creasca.

«Problema durabilitatii datoriei publice persista, dar lumea s-a schimbat. Ne confruntam cu o criza complet diferita de cea anterioara. Exista mult mai multa disponibilitate din partea BCE si a Comisiei de a ajuta tarile indatorate si acesta este un semnal important pentru piete, subliniaza profesorul Carletti. „In plus, ratele dobanzilor continua sa fie foarte mici. Dar daca ar creste din nou, problema s-ar propune intr-o maniera mai preponderenta».

Datoriile corporative si moratoriile

De asemenea, pandemia a determinat cresterea exponentiala a datoriilor corporative. Resursele mobilizate de guvernele si bancile centrale din intreaga lume au contribuit la mentinerea situatiei sub control. «Cu toate acestea, situatia companiilor trebuie monitorizata, in special in Italia – spune profesorul Carletti – deoarece companiile sunt chemate sa faca schimbari, atat din cauza situatiei pe care o traim, cat si pentru ca le impune Planul de redresare. Pentru a le face, insa, e nevoie de bani pentru a investi ”.

Faptul linistitor, subliniaza profesorul de finante de la Bocconi, este ca in tari precum Germania, nu a existat o crestere majora a insolventei. Trebuie sa vedem insa ce se va intampla in Italia si Franta, o alta tara puternic indatorata la nivelul companiilor.

Prelungirea excesiva a moratoriilor ar putea incuraja un comportament oportunist din partea debitorilor, sau ar putea creste riscul unui efect de avalansa atunci cand nu va mai exista. Numai ca o retragere prematura ar fi riscanta. „As fi mai putin ingrijorata de sprijinirea in continuare a companiilor decat de retragerea prea curand a masurilor de sprijin, deoarece companiile inca mai au nevoie de ele, mai ales in tari precum Italia, ale caror economii se bazeaza pe sectoare, precum turismul, grav afectate de criza», spune profesorul Carletti.

Asimetriile dintre sectoare

Covid-19 a perturbat economia, dar nu toata lumea a fost afectata in acelasi mod. „Aceasta criza a fost un soc sectorial, spre deosebire de cele precedente. Astfel, unele sectoare, cum ar fi turismul, au fost afectate indiferent de productivitatea afacerilor”, explica profesorul Galasso. „Acest lucru este extrem de problematic din punctul de vedere al ajutoarelor sectoriale si, prin urmare, nu ne permite sa facem o distinctie intre companiile care erau deja in pragul falimentului si cele care se descurcau bine”. Serviciile esentiale sau cele disponibile online au suferit mai putin din cauza crizei; pe de alta parte sectoarele neesentiale, cum ar fi hotelurile, divertismentul in masa sau turismul, si-au vazut scazand veniturile. Vanzarile cu amanuntul sau industria confectiilor au fost si ele puternic penalizate.

„In aceasta vara ne-am intors la turismul anilor 70 si va fi asa o vreme. Insa aceasta situatie va trece mai devreme sau mai tarziu. Exista si alte lucruri care s-ar putea schimba structural – continua Galasso. De exemplu, obiceiul de a merge sa vizitam un client din cealalta parte a lumii, sau de a calatori timp de doua zile pentru o intalnire, luand zboruri internationale».

„In sectoare precum turismul, nu stiu daca putem imagina transformari radicale in comparatie cu situatia pre-Covid – adauga profesorul Carletti. Conversiile sunt limitate in unele domenii. Daca vrem sa mentinem in viata anumite sectoare, nu putem risca sa le lipsim prea curand de sprijinul public».

Doua scenarii posibile

Un studiu al Biroului Statisticilor Muncii din Statele Unite ale Americii, preluat de Lavoce.info, a incercat sa identifice care sunt sectoarele care vor trebui sa faca fata schimbarilor pe termen lung, daca nu chiar permanente. Potrivit analizei, intr-un scenariu „moderat”, in care cresterea telemuncii este forta motrice a schimbarii, nevoia spatiilor pentru birouri ar scadea, provocand prabusirea cererii pentru constructii nerezidentiale. Calatoriile ar diminua si ele si, odata cu asta si costurile de naveta, cele ale calatoriilor de afaceri si cheltuielile la restaurante in pauzele de pranz.

In acelasi timp, insa, cresterea telelemuncii ar conduce la cererea de tehnologii informationale si la ocupatiile asociate acestora. Si ar creste cererea pentru o mai mare prevenire a bolilor infectioase.

Daca socul ar fi mai puternic si mai durabil, aceste schimbari ar fi insotite de o contractie suplimentara a cererii pentru restaurante, calatorii si cazare si, in general, pentru sectoarele care depind de adunari mari, precum evenimente sportive si spectacole live.

Mai multa automatizare

Un alt efect al pandemiei este cresterea digitalizarii, atat in ceea ce priveste telemunca si invatarea la distanta, cat si in ceea ce priveste cumparaturile. „Ceea ce se intampla ne va conduce catre o mai mare automatizare, deoarece cu totii am inceput sa folosim mai mult digitalul», observa profesorul Galasso. „Cu toate acestea, automatizarea a devenit o sursa de mari inegalitati. Risca sa distruga locuri de munca fara a recrea multe altele, dar mai ales fara a crea locuri de munca bune”.

Exista riscul sa se intareasca polarizarea dintre cei care au locuri de munca bine platite si cei care au locuri de munca mai putin platite si mai grele. Dupa cum a relevat un studiu realizat in anul 2020 de profesorul de economie politica de la Bocconi, impreuna cu Martial Foucault, de la Stiinte (Paris), in timpul lockdown-ului, sectiunile mai putin educate ale pietei muncii au platit un pret mult mai mare. ,,Diviziunea dintre absolventi si non-absolventi – explica Galasso – a crescut foarte mult in timpul pandemiei, in toate tarile luate in considerare de studiul nostru”.

Munca Inteligenta

Coronavirusul a constrans majoritatea companiilor si lucratorilor sa se confrunte cu telemunca. Pentru multi lucratori, aceasta este o solutie temporara si foarte probabil, odata ce urgenta se va incheia, se vor intoarce la birou. Cu toate acestea, unele companii incep sa vada munca agila ca o schimbare structurala, cel putin pentru unii dintre angajatii lor.

Intr-o perspectiva viitoare, acest lucru ar putea extinde piata locurilor de munca, deoarece in acel moment nu va mai fi esential sa angajezi o persoana care locuieste in acelasi loc unde se afla sediul companiei, sau in imediata vecinatate”, subliniaza Vincenzo Galasso. Marile companii IT fac deja acest lucru si, in timp, aceasta practica s-ar putea raspandi si la alte tipuri de munca. Avantajul ar putea fi acela de a putea controla asa-numitul exod al creierelor.

Dualizarea pietei muncii

Pe piata muncii, pandemia a acutizat ruptura dintre cei din interior si cei din exterior. «In telemunca au beneficiat cei care aveau deja o retea bine definita. Daca sunt un tanar care nu are prea multe contacte, sau o lansare prin care incearca sa dezvolte o idee, e clar ca sunt in afara jocului”, explica profesorul Galasso.

In aceasta polarizare, cei din exterior tind sa corespunda persoanelor tinere, femeilor si celor cu contracte de munca atipice, in timp ce cei din interior sunt in cele mai multe cazuri barbati, adulti si persoane cu situatii contractuale stabile. „Cei care au intrat pe piata muncii in timpul pandemiei vor suferi si in viitor din lipsa acestor contacte, iar acest lucru se aplica si in cazul afacerilor non nascute. In acest sens, tinerii au fost puternic penalizati».