NAE IONESCU – FENOMENUL LEGIONAR – CONFERINTA A III-a – Profilul Istoric al Epocii – Episodul 4

Sa incercam sa stabilim profilul istoric al epocii in care ne aflam. Plecand de la afirmatia ca orice moment istoric, privind o unitate organica, se poate defini printr-un singur element constitutiv, inseamna ca vom putea infatisa profilul intregului moment istoric de azi.

Epoca inceputa cu Renasterea, din punct de vedere al metodei de cercetare stiintifica, sta sub semnul metodei experimentale. Adica eu studiez un fapt singur si din aceasta pot formula o lege generala. Exemplu: a cazut un mar, Newton a scos o lege, gravitatia universala. Legea aceasta este valabila pentru toate corpurile care cad. Deci, pleci de la un singur fapt si formulezi o lege valabila pentru o serie de fapte. Cu o conditie insa: faptul dupa care stabilesc o lege universala trebuie sa fie caracteristic. Eu vad un grup de oameni pe care ii masor. Gasesc 1,65; 1,75; 1,82 metri. Constat ca inaltimea variaza. Nu pot spune ca toti oamenii variaza intre 1,65 – 1,82 m. Vad mai multi cocosi cu mai multe culori. Pot fi si de o singura culoare. Deci, cu caderea marului am stabilit o lege valabila pentru enorm de multe fapte, desi a fost un singur fapt si, deci, in celelalte cazuri, plecand de la mai multe fapte, nu pot stabili o lege. Alt exemplu: toate lebedele erau socotite albe, astfel ca expresia lebada alba era un pleonasm. Totusi, s-au gasit lebede negre. Explicatia: sunt fapte caracteristice sau esentiale, sau fapte necaracteristice, adica neesentiale. Dintr-un fapt caracteristic se poate scoate o lege, pe cand dintr-unul necaracteristic nu. Ce vrem sa dovedim cu aceasta ?

Metoda experimentala lucreaza cu fapte caracteristice reprezentative. Este acelasi lucru cu preocuparea etica de pe vremea aceea care cauta omul caracteristic, care creea legea, adica istoria.

De pe la sfarsitul secolului al XIX-lea nu se mai lucreaza cu metoda experimentala, ci cu cea statistica. Exista o teorie ce vrea sa explice ce este un gaz. Se spune ca inlauntrul unei molecule de gaz sunt particule ce se misca pe linii arbitrare, fara regula, anarhice. Toate aceste miscari considerate in media lor dau molecula.

Alt exemplu: avem intr-un vas bile mici de aceeasi forma, unele albe, altele negre. Bagam intai pe cele negre, apoi pe cele albe si le amestecam. Nu stim cum si pe unde umbla ele, dar, dupa ce le amestecam mult, vedem ca cele albe se amesteca in chip egal cu cele negre. Deci, la urma s-a stabilit un fel de echilibru. Teoretic, se poate spune ca exista posibilitatea ca miscand bilele albe sa se separe de cele negre. Ce face bila, pe unde umbla, nu intereseaza. Fapt este ca se amesteca.

Alt exemplu: aruncam un ban cu capul si efigie (pajura). Cade odata capul, altadata pajura. Cu cat aruncam de mai multe ori, diferenta dintre numarul de caderi cu cap si pajura este din ce in ce mai mica. Si continuand mereu, diferenta dintre cap si pajura va scadea pana la nulitate. Cand va cadea cap si pajura nu stim. Dar cert este ca diferenta va fi mica. Acestea sunt intamplari caracteristice, ce nu se mai leaga de un singur fapt, ci de o suma de fapte la fel. Suma de fapte la fel se numeste in stiinta colectiv.

Sunt fapte ce se leaga nu de intamplari individuale, ci de colectiv, adica suma de fapte la fel. De exemplu: fiecare bila isi urmeaza drumul ei pe care nu-l stim, dar stim si ne intereseaza ca la sfarsit totul ia un aspect cenusiu, care nu este o calitate a fiecaruia, adica in parte, ci ale tuturor la un loc. Intr-un oras, in care se tine o statistica a sinuciderilor, pot stabili cate sinucideri vor fi in anul viitor. Cum se explica aceasta, caci sinuciderea nu este un act de vointa individuala !

Sinuciderea este un element individual al colectivului ce se cheama Bucuresti. Acelasi lucru il pot stabili cu nasterile, casatoriile etc., care sunt functiuni ale colectivului Bucuresti.

Colectivul acesta Bucuresti, este o fiinta de sine statatoare, nu numai in numar de oameni. Actiunea noastra individuala nu este relevanta din colectivul din care fac parte eu. Eu vreau sa ma casatoresc, de pilda. Mai tarziu ma razgandesc. Se gaseste altul insa in locul meu care se casatoreste, asa ca fapta mea nu este relevanta. Faptele acestea se studiaza prin statistica. Ea se aplica nu numai in politica, ci si in fizica, mecanica, matematica etc.

Ce este un fapt fizic ? In genere, orice fapteste posibil de a fi masurat. Ce inseamna o masura ? Iau o lungime pe care o stabilesc ca unitate de masura si vad de cate ori se cuprinde in obiectul pe care l-am masurat. Daca masori de mai multe ori rezultatul difera.

In fizica, teoretic si practic vorbind, masuratoarea este valoarea medie a unui numar infinit de masurari.

Deosebirea intre metoda statistica si cea experimentala

Metoda experimentala ia un fapt reprezentativ si acesta impune legea. In metoda statistica o colectivitate impune legea individului. Lucrul acesta il stia si Platon, care spunea ca un lucru din lumea sensibila nu exista decat in masura in care participa la Idee, care era, dupa el, o experienta cu adevarat reala, pe cand obiectele, faptele, pe care le traim noierau de mai putina realitate. In masura in care lucrul sau fapta participa la o Idee, in aceeasi masura lucrul sau fapta aceea exista.

Un colectiv are o lege a lui. Iudeii se misca dupa legea lor. Individul va avea contururi mai precise numai atunci cand se va comporta dupa legea colectivului din care face parte. Exemplu: se zice ca Zaharia este roman. Cand este roman ? Adica atunci cand se aseamana foarte mult cu ceea ce noi numim roman. Romanul este tipul de om care se gaseste in colectivul roman. Individul se defineste astazi in functie de colectivul din care face parte. Aceasta estye deosebirea intre Renastere si vremea noastra.

Sa vedem daca aceasta schimbare ce se intampla in domeniul metodei este aplicabila si in alte domenii. Ce se intampla in Renastere cand guverna metoda experimentala in domeniul religiei; de pilda, in acelasi timp cu Renasterea apare Reforma. Ce este ea ? Reforma se sprijina pe afirmatia ca Biblia si ratiunea omeneasca sunt suficiente pentru a da omului adevarul in materie de crestinism. Ea renunta la forma istorica religioasa de la Hristos si pana atunci. Reforma este intoarcerea la origine, la izvor. Intoarcerea aceasta trebuie valorificatadupa ratiunea omeneasca, adica nu numai de Biblie. Cele ce se intampla in viata religioasa se intampla in toate reformele. Reforma nu atinge nici tarile ortodoxe, nici cele catolice, ci numai pe cele protestante. In tarile ortodoxe si catolice este o renastere pentru religie. La protestanti este o criza religioasa. Anglicanii au venit acum cativa ani la noi si au cerut sa-i recunoastem de crestini, adica sa intre si ei in colectivitatea crestina, sa recunoastem ca au si ei o ierarhie preoteasca. Dar de ce ? Ce-i jeneaza ?

Care este deosebirea intre felul nostru de a mai crede si al lor ? Ei zic: Cu Biblia si ratiunea se poate intelege ce a zis si a vrut Iisus. Noi spunem nu, numai Biserica este in stare sa stie ce a vrut si spus Iisus. Biserica trebuie inteleasa ca intreaga comunitate, toti credinciosii de la Hristos pana azi, uniti prin iubire in timp si spatiu. Este ceea ce Capitanul intelege prin ecumenicitate.

Dupa cum in stiinta metoda experimentala dicteaza, tot asa si in religie se recunoaste ca adevarul religios este numai adevarul colectivitatii. (Adica se intampla in domeniul metodei stiintifice).

Care este aspectul politic al mentalitatii instituite prin Renastere ?

Individul domina lumea, nu Dumnezeu. Individul este in centrul lumii. (Antropocentrism, nu teocentrism). Noi, oamenii, ne nastem egali, avem o demnitate, aceleasi drepturi. Societatea nu este decat creatia noastra, vointa noastra. S-a incheiat un fel de contract cu reguli …, adica la baza societatii sta individul. Am incheiat un contract si dispunem de ceea ce se intampla. Prin ce ? Hotarasc cei mai multi. La baza intelegerii lumii sta vointa individuala si nu vointa natiunii in sens de colectivitate, entitate, sinteza, suma. Democratia a vorbit de popor in inteles de majoritate de voturi, ceea ce nu inseamna vointa natiunii.

Azi au aparut in lume forme politice noi: fascism, hitlerism, legionarism. Atat fascismul, cat si, mai ales, hitlerismul se sprijina numai pe natiune. Natiunea luata nu in sens democratic, pentru ca fascismul si hitlerismul nu au nevoie de voturi. Voturile de acolo, chiar si atunci cand se recurge la vot, nu sunt voturi individuale. Acolo poporul este considerat ca unitate, iar oamenii care stau in capul statului (in fruntea poporului) sunt considerati ca emanatiuni ale poporului, sunt ca natiunea.

Hotararea lor este prezentata a fi hotararea intregului popor. De aceea se zice totalitar, caci individul e complet topit in colectivitate. Se aleg si acolo de mai multe ori prin vot, dar votul are mai multe functiuni. Se rupe, dintr-un sat, un pod. Se aduna oameniisi satul alege pe cei ce trebuie sa-l repare. Alegerea este buna. Daca insa ne-ar duce pe noi de aici in satul respectivsi ne-ar intreba pe cine sa alegem sa-l repare, n-am sti. Alegerea este valabilacand votezi in cunostinta de cauza. Asta inseamna ca lucrurile despre care am cunostinta de cauza le traiesc prin experienta mea, le cunosc prin mintea mea. In logica asta se cheama concret si abstract. Statul este concret pentru noi, pentru tarani este abstract. Functioneaza si in statul totalitar alegerea, dar cu alte rosturi decat in democratie. In statul totalitar se face numai pe baza concretului. De aceea exista la ei autonomia comunala. Deci, in politica actuala hotaraste colectivitatea care este o fiinta cu legile ei, individul supunandu-se si implinindu-i legile.

In viata economica, in epoca Renasterii si pana la razboiul mondial, a dominat liberalismul sau capitalismul, adica priceperea individului, munca si lupta lui. Dar azi ? In toate statele apare pricipiul economiei dirijate. Statul se amesteca, nu da voie individului sa faca ce vrea. Statul este reprezentant al intereselor colectivitatii, hotarand activitatea individului. Asadar, peste tot domina colectiviatea. Totul este rasturnat. In locul individului avem natiunea. Interesul individual (particular) trece dupa cel colectiv. Individul trebuie sa se incadreze in legile colectivitatii, caci altfel avem o stare anormala, dezechilibrata, de boala in colectivitate.

21 mai 1938

-VA URMA-

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*