NAE IONESCU – FENOMENUL LEGIONAR – CONFERINTA A II-a – Faptele istorice – Episodul 3

Faptele istorice se insira in timp, se grupeaza in anumite unitati, inlauntrul carora diferite elemente constitutive stau intr-o stransa corelatie. Pentru fiecare element constitutiv si fiecare individ, care face parte dintr-o forma istorica, aceasta este obligatorie, nu exista cauzalitate si sens in istorie.

Exista forme istorice pure si impure. Cele pure se nasc acolo unde conditiunile istorice se suprapun cu cele geografice. O forma istorica apare, de obicei, in locul cel mai potrivit. Dar nu traieste numai acolo, ci are tendinta de a lua in stapanire si alte locuri ce nu ii sunt proprii. De pilda: forma de viata a Greciei vechi a luat in stapanire si alte domenii, ca Italia, Asia Mica, gurile Dunarii etc. Aici a gasit alte conditiuni, alte posibilitati de valorificare a existentei.

Nominalismul este o scoala filosofica ce pune cuvintele sau numele la baza conceptiei noastre despre lume. Aceste conceptii inlocuiesc realitatea. Pentru notiunile: a intra, a iesi, a cobora, a urca, dupa cum se vede, romanul are termeni deosebiti, pe cand neamtul zice: untergehen, auf etc. Nominalismul sta la baza culturii noastre de la Renastere pana astazi. Aceasta este o epoca stiintifica, tehnica, cu aplicatii etc. Nominalismul s-a nascut in Anglia, si anume la franciscani, si numai acolo se putea naste, intrucat exista o tendinta de abstractizare. Apoi, a inceput sa cunoasca si alte domenii, cu el s-a altoit pe un alt material ce nu era propriu. In cazul acesta apar forme monstruase, hibride. Asa s-a intamplat cu liberalismul si democratia la noi. Democratia este o forma istorica. Ea in sine nu este nici buna, nici rea. Trebuie sa tinem seama intai unde a aparut. N-a prins la noi. Faptul ca s-a nascut in sud-vestul Europei si de acolo s-a intins in alta parte dovedeste ca sunt forme viabile. Putem insa noi sa oferim elementele, conditiunile care sa rodeasca ? Nu, caci nu avem conditiuni. Democratia a fost buna acolo, insa nu la noi. Nu tot ce este bun la ei este bun si la noi. In Anglia, de pilda, de la 10 pana la 3 P.M., negustorii din Londra umblau cu joben, pe cand la noi ar da nastere la ridicol.

Ce presupune liberalismul ?

O mentalitate individualista. Formele de viata reduse la individ. Unde s-a nascut individualismul, s-a nascut si protestantismul care este o forma individualista de traire a lui Dumnezeu. Proprietatea , in Apus, era individuala. In Apus era formula: jus utendi, fruendi et abutendi. La noi nu este asa. De pilda, proprietatea rurala.

Iar acum cativa ani ziarele au scris despre numarul membrilor familiei. Aceasta inseamna ca la noi proprietatea nu este un bun individual, ci familiar, legat de forta de lucru a familiei. Raportul dintre bun si proprietar este altul la noi, taranul nu este proprietarul terenului in sensul formulei romane, ci este slujitorul pamantului. Nu exista conceptie individualista in Romania.

In anul 1933, cand era criza, taranul cumparateren agricol ca si cand criza n-ar fi existat. La noi liberalismul nu gasea materialul necesar. Asa se explica de ce statul nostru este rau. Pentru taran, statul a fost simtit ca un vrasmas, pentru ca lua, fara scrupule, impozite multe si, in schimb, nu da nimic. De exemplu: statul liberal are justitie. La baza ei sta o idee de drept, care este o idee abstracta. La noi, oamenii, insa nu tineau seama de justitie, ci de dreptate. Exemplu: Ivascu din Tataru, desi nu era de nimeni numit judecator, totusi impartea dreptate taranilor.

Iar acum cativa ani ziarele au scris despre un popa din judetul Tulcea care a fost arestat fiindca impartea dreptate. De ce se duceau taranii la acestia ? Fiindca acestia reprezentau un prestigiu si o constiinta. Dreptatea este un element psihologic si nu abstract. Si taranul trebuie sa aiba incredere in dreptate. La noi, in loc de dreptate este legea, care este un aparat strain, adaugat pe deasupra. De aceea, taranul considera legea ca ceva dusman. Exemplu cu logofatul care a spus ca el a avut dreptate, dar paragraful i-a mancat capul.

Prin urmare, statul liberal la noi trebuia sa lucreze in conditiuni extrem de grele. A fost obligat sa imprumute. Critica statului liberal, facuta de junimisti, ca nu trebuie sa-l acceptam, este o copilarie, caci chiar junimistii au fost obligati sa imprumute elemente liberale. Exemplu: Legea minerilor, a lui Carp, a meseriilor, a lui Nenitescu, care erau conservatori. De ce ? Fiindca erau obligati de necesitatile timpului. Toata lumea era liberala, caci toti fiind capitalisti, si noi trebuia sa fim la fel.

Altfel deveneam colonie. Am intrat in formula liberala (1829); Tarile Romane au intrat in aria internationala, deci au imprumutat formula liberala, prin englezii care lucrau prin levantini (negustorii din Constantinopol).

Apoi, vin germanii, care inlocuiesc pe levantini prin jidani. Ca noi n-am inflorit sub sub aceasta formula este o alta chestie. Nu ne putem izola insa. Chiar Germania nu se putea sustrage, desi avea cultura mai bine definita, mai exprimata decata noastra. A existat inainte de razboi, o Germanie capitalista si liberala. O forma istorica, deci, se poate intinde si in tarile unde nu gaseste conditiunile proprii, dand nastere la forme hibride, improprii, impure. Asa a fost cu liberalismul in sud-estul Europei, desi a fost bun in Apus. O forma istorica intrebuinteaza elemente ce ii sunt proprii, atat la ea acasa, cat si in tarile unde se intinde. Forma liberala, protestanta, capitalista, individualista, convine si spiritului iudaic. Asa se explica cresterea iudaismului in secolul al XIX-lea, prin capitalismul bancar. Capitalismul bancar inseamna posibilitateade a masura orice bun prin ban. Banul este caracteristica economiei capitaliste care nu considera bunul in el insusi, in valoarea lui de schimb. Un roman zice: am cinci pogoane; jidanul zice: am doua milioane. Jidanii au trait pretutindeni in forme de viata care erau ale lor. Ei se nasteau in forme istorice in care noi trebuia sa ne acomodam. Aici sta succesul lor in secolul al XIX-lea !

Formele istorice se succed fara sa se cauzeze. Locul unde apar si chipul cum apar este un mister. Nu stim ce se va intampla dupa o forma istorica. Adoptam o atitudine de asteptare. O forma istorica este o unitate organica. Ca si la organism, intervin cazuri de boala ce se numesc crize. Crizele, care sunt trecatoare si mortale, prin ce se deosebesc ? Criza inseamna schimbarea raporturilor dintre elementele constitutive. Avem o epoca ce este protestanta. Daca este protestanta trebuie sa fie capitalista in economie, democratica in politica, individualista in etica (democratica, parlamentara), rationalista si idealista in filosofie etc.

La un moment dat, apare in aceasta lume un filosof care, in loc sa fie rationalist si idealist este realist si mistic. El face oarecare valva, adepti, scoala. Conceptia lui nu se incadreaza in chip organic in realitatea istorica pe care o reprezinta. Daca el si scoala dispar dupa cativa ani criza a fost trecatoare. Daca el castiga aderenti in diferite sectoare ale vietii si daca exista tendinte de corelatie, inseamna ca avem de-a face cu o noua forma istorica. De pilda: apare un curent anti-democratic in politica si un principiu de economie dirijata in economie, avem o criza totala (mortala). Acestea sunt elementele obiective, dupa care putem cunoaste forma istorica.

Pe la 1870 apare in Franta impresionismul in pictura. Tot aici se incadreaza si literatura ruseasca. De ce ? Pentru ca a gasit teren. Atat impresionismul francez, cat si romanul rus reprezinta disocierea. Lucrurile acestea sunt foarte simple.

In Romania lumea nu le intelege. Pana in anul 1933 noi puneam criza pe seama razboiului; asa se explica aducerea partidului liberal la guvern. Criza era mai grava insa. Inceputul se facuse inainte de razboi, iar dupa razboi s-a agravat.

19 mai 1938

-VA URMA-

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*