Stiati, ca …? DIVERSE

– Specialistii avertizeaza impotriva utilizarii regulate a Paracetamolului, intrucat au descoperit ca aceasta creste riscul dezvoltarii anumitor tipuri de cancer. Un studiu efectuat de Centrul de Cercetare impotriva Cancerului Fred Hutchinson a relevat ca acetaminofenul, unul dintre excipientii Paracetamolului, a fost corelat cu aparitia cancerului de sange (limfom si sindrom mielodisplazic), scrie Daily Mail. Dupa monitorizarea, timp de zece ani, a 65.000 de persoane rezidente in Washington, cercetatorii americani au constatat ca subiectii care au folosit Paracetamol in exces au dezvoltat cancer de sange. „O persoana normala, la varsta de 50 ani are un risc de 1% de a face cancer”, a afirmat Emily White, coordonatorul cercetarii. „Studiile noastre arată ca persoana care ia mai mult de patru pastile pe saptamana pentru cel putin patru ani are un risc mai mare cu doua procente”, a adaugat White. La sase ani de la demararea cercetarii, 557 dintre participanti sufereau de o forma de cancer de sange, iar 9% dintre acestia isi administrasera acetaminofen in cantitati mari.

– Paracetamolul este unul dintre analgezicele cel mai des folosite la nivel global, scrie ziarul Adevarul. Anual, medicii englezi prescriu circa 960 de milioane de tablete. Aceasta estimare nu include si pastilele cumparate fara reteta.

– Consumul excesiv de apa poate fi extrem de daunator pentru sanatate, avertizeaza Margaret McCartney, coautor al unui studiu privind beneficiile si pericolele H2O, publicat de British Medical Journal. Potrivit lui McCartney, cercetator la Universitatea Glasgow, ingerarea unei cantitati mari de apa duce la tulburari ale somnului, in cazurile in care oameni sunt nevoiti sa mearga mai des la toaleta. Problemele se agraveaza insa atunci cand vorbim deja de un exces de apa in organism. Acesta provoca leziuni renale, atrage atentia cercetatoarea mentionata, avertizand totodata ca marii consumatori de apa risca sa dezvolte hiponatremie – o boala foarte grava, adeseori cu deznodamant letal, care reduce nivelul de sodiu din organism si provoaca umflarea creierului. Hiponatremia apare atunci cand nivelul de sodiu din plasma scade sub 130 de milimoli pe litru, situatie care apare destul de rar. Cantitatea recomandata de apa este aceea de 30-40 mililitri de apa pentru fiecare kilogram. Astfel, o persoana care are 50 de kg are ca necesar de apa de 1,5 litri iarna si de 2 litri vara. Doza letala de apa,dovedita prin experimente pe soareci, este de 90 mililitri pe kilogram. Excesul de apa este asadar situat intre acesti doi parametri. Difera de la un organism la altul si depinde si de activitatea fizica. Un semnal al unei ingestii excesive de apa este mersul la toaleta frecvent, adica aproximativ o data la doua ore, si urina foarte deschisa la culoare. Studiul a urmarit sa raspunda si teoriei potrivit careia consumul mare de apa ajuta la slabit sau in lupta cu bolile renale.

– Copiii care se culca mai devreme si se trezesc mai devreme au mai putine probleme cu obezitatea, scrie Daily Mail. Un studiu finantat de Universitatea South Australia a relevat faptul ca riscul de a deveni obezi este de 1,5 ori mai mare la copiii care se culca si se trezesc tarziu, decat la cei care se duc mai devreme la culcare. Copiii care se culca tarziu sunt de aproape doua ori mai predispusi la sedentarism si aproape de trei ori mai predispusi sa petreaca cea mai mare parte a zilei in fata televizorului sau a computerului. Desi ambele categorii de copii dormeau acelasi numar de ore, oamenii de stiinta au subliniat ca „alegerea orelor de somn este mai importanta”, deoarece orele de dimineata imbie la activitate fizica, in timp ce serile ispitesc la privit la televizor sau petrecut timpul pe retelele sociale.

-Aproximativ 38% dintre locuitorii Uniunii Europene sufera de boli mintale sau de afectiuni neurologice, pornind de la anxietate pana la dementa, potrivit unui studiu publicat de asociatia stiintifica paneuropeana European College of Neuropsychopharmacology (ECNP). Cele mai frecvente boli sunt tulburarile anxioase (14%), insomnia (7%), depresia majora (6,9%), tulburarile somatoforme (caracterizate de simptome fizice si psihologice) (6,3%), dependenta de alcool sau de droguri (4%), deficitul de atentie cu hiperactivitate (5% la tineri), dementa (30% la persoanele de peste 85 de ani). Doar 30-52% dintre europeni care sufera de astfel de probleme au luat legatura cu un medic, in timp ce doar 8-16% au luat legatura cu un specialist. Cele mai multe dintre persoane nu beneficiaza de niciun tratament, procentul celor care se trateaza fiind undeva intre 2 si 9 %, relateaza Associated Press. Vestea buna este ca, exceptand cazul dementei, nu au fost inregistrate cresteri ale incidentei tulburarilor mentale, raportat la nivelul din anul 2005.

– In anul 1928, bacteriologul scotian Alexander Fleming se afla in procesul de sterilizare a culturilor bacteriene care se contaminasera cu mucegai, cand a descoperit niste zone libere in jurul coloniilor de mucegai. Toxina de mucegai care ucidea bacteriile s-a dovedit a fi penicilina , pe care patologul William Howard Florey si biochimistul britanic Erns Boris Chain au izolat-o cu succes mai tarziu si au purificat-o, obtinand antibioticul care a salvat cele mai multe vietii in lumea intreaga.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*