CAT AUR AU FURAT DE LA ROMANI – turcii, rusii si austro-ungarii

Istoria romanilor este istoria unui popor statornic, care si-a urmat fagasul propriu de actiune si manifestare, de civilizatie materiala si spirituala caracteristica, despre care putem afirma ca a creat valori originale si perene, intrate de mult timp in patrimoniul culturii universale.

Acest popor bland si rabdator a avut de infruntat, timp de secole, succesive valuri ale populatiilor migratoare, razboaie pustiitoare,- la care se adauga nelipsitele distrugeri si jafuri, ce urmau confruntarilor. Este greu sa se estimeze cu exactitate valoarea bunurilor materiale si a diverselor valori luate inaintasilor nostri, de puterile straine, incepand din secolul al XVI-lea, cand se incheie primul tratat intre Muntenia si Imperiul Otoman si pana in contemporaneitate, ba chiar si dupa incheierea armistitiului din septembrie 1944. Si, totusi, vom incerca o succinta trecere in revista – fie si numai atat cat ne permit consemnarile documentare ce s-au mai pastrat – privind exploatarea otomana, habsburgica si tarista asupra tarilor romane; precum si profiturile obtinute de capitalul strain din economia romaneasca, in perioada interbelica, apoi aurul si asa-zisele despagubiri de razboi luate din Romania de armata de ocupatie sovietica, la care sa nu uitam a adauga diversele valori luate prin societatile Sovrom.

Exploatarea otomana

Muntenia a platit in perioada cuprinsa de la primul tribut (1415) si pana in anul 1858, o suma ce se ridica la 664.176.536 lei aur. Aceasta suma transformata in cantitate de aur echivaleaza cu 214.194 kg aur. Cantitatea aceasta a rezultat prin transformare: 1 leu aur – echivala cu 0,3225 grame.

Moldova a platit in perioada cuprinsa intre anii 1456 si 1858 o suma ce se ridica la 322.532.000 lei aur. Prin transformarea sumei respective a rezultat cantitatea de 104.338 kg aur.

Dupa Unirea Principatelor Romane in anul 1859 si pana la cucerirea Independentei de stat, in anul 1877, Romania a platit Imperiului Otoman suma de 44.615.000 lei aur, echivalent cu o cantitate de 14.392 kg aur.

Transilvania a platit în perioada cuprinsa intre anii 1415 si 1650, cat s-a aflat sub dominatia otomana, suma de 25.108.000 lei aur, suma ce ar echivala cu 8.097 kg aur.

In total, tributul platit Imperiului Otoman de Muntenia, Moldova si Transilvania, s-a ridicat la suma de 1.056.305.780 lei aur, echivalentul a 341.021 kg aur.

Exploatarea habsburgica

In total, intre anii 1678-1918, Imperiul habsburgic a incasat sub diferite forme din Transilvania, Oltenia, Banat si Bucovina suma de 2.450.000.000 lei aur, echivalentul a 875.500 kg aur. O importanta sursa de venituri pentru rapacea vistierie imperiala si austro-ungara dupa anul 1867 a constituit-o exploatarea minelor de metale pretioase, valorificarea productiei acestora constituind un monopol de stat. Din putinele date care s-au pastrat, se detaseaza urmatoarele: productia de aur a minelor din Baia Sprie s-a ridicat intre anii 1823 -1857 la 13.743 kg, iar la minele din capitanatele Baia Mare si Zlatna intre anii 1891 – 1912 la 10.999 kg, deci intreaga productie de aur in aceasta perioada a fost de 24.742 kg aur. Cantitatea de argint exploatata la Baia Sprie intre anii 1792-1897 a fost de 4.388.660 kg, iar la capitanatele Baia Mare si Zlatna a fost de 51.602 kg, deci totalul productiei de argint in aceasta perioada a fost de 4.440.462 kg.

Exploatarea tarista

In perioada 1789-1854, Moldova si Muntenia au suportat obligatii in bani si produse in valoare de 2.000.000.000 lei aur, echivalentul a 64.516 kg aur, la acestea adaugandu-se jafurile, incendierile de orase si alte multe pagube, care nu pot fi calculate.

In concluzie, pagubele produse de cele trei mari puteri imperiale (otomana, habsburgica, tarista) teritoriului romanesc in perioada mai sus mentionata s-au ridicat la 1.263.037 kg aur.

Dar se pare ca privatiunile, necazurile si alte multe acte de inselaciune pentru biata noastra tara vor continua si dupa declansarea Primului Razboi Mondial, cand intreg tezaurul Bancii Nationale Romane, trimis la Moscova – spre a fi ferit de primejdia razboiului – la 21 decembrie 1916, ne-a fost sechestrat. Acest tezaur – compus din 886.482 lire sterline, 87.798.560 coroane austriece, 116.050.000 marci germane, 379.075 lire otomane, 46.117.140 napoleoni, 1.065.705 Carolini (lei aur), 177.212 monede rusesti, 103.605 monede diferite, lingouri de aur, in valoare de 337.247 lei aur, la care se mai adaugau alte trei casete ce apartineau casei regale – continand bijuterii si alte bunuri in valoare de 7.013.065 lei aur. Toate aceste valori trimise la Moscova cu acel prim transport, ce continea in cele 1.740 de casete, o valoare totala de 321.580.456 lei aur, au fost depozitate atat de bine in seifurile de la Kremlin, incat nu au mai revenit in tara. Aceeasi soarta o va avea si cel de al doilea transport al Bancii Nationale Romane, efectuat la 27 iulie 1917, cand cele 1.661 de casete, amplasate in 24 de vagoane, au avut ca punct terminus Moscova – depozitele de la Kremlin. Acest al doilea transport se compunea din: depozitul de aur si valori al Casei de Depuneri si Consemnatiuni, tablouri din Pinacoteca Statului, odoarele manastirilor din Vechiul Regat, depozite particulare, acte de proprietate, bijuterii, alte valori etc., toate aceastea avand o valoare declarata de sapte miliarde si jumatate lei aur, si au trecut din ziua in care au fost incredintate agentilor guvernului rus si incarcate in vagoane, sub garantia guvernului Rusiei in ceea ce priveste securitatea transportului, securitatea depozitarii, precum si inapoierea in Romania. Aceste valori din tezaurul tarii – am vazut, unde, si cum, s-a incercat salvarea lor de pericolul razboiului – sa vedem acum care au fost daunele provocate de inamic pe teritoriul ocupat al Romaniei, in timpul Primului Razboi, ele au fost evaluate la 31 miliarde lei aur. Odata razboiul terminat, am fost siliti sa platim diferentele din dobanzi, comisioane etc., la datoria de razboi, suma ce s-a platit astfel: Anglia (7,4 miliarde), S.U.A. (5,3 miliarde), Franta (1,1 miliarde) lei.

Dar lantul pagubelor, spolierilor, profiturilor realizate in Romania si transferate in strainatate continua in intreaga perioada interbelica, la acestea adaugandu-se pierderile cauzate prin exploatarea economica a tarii, de catre Germania hitlerista, in perioada 1939-1944 evaluate la circa 62,5 miliarde, la care se mai adauga distrugerile si rechizitiile facute de aceeasi armata, din august 1944 pana la 25 octombrie 1944, si ele evaluate la aproximativ 30 miliarde lei. Acestea sunt doar cateva exemple, insa din documentele vremii – atat, si cat s-au pastrat – putem consemna pentru perioada 1916-1945, la capitolul daune de razboi, profituri, dobanzi etc. obtinute de capitalul strain, aproximativ 336.300.000.000 lei aur, ceea ce ar echivala cu 12.546.217 kg aur sustras, dupa cum am vazut, prin diferite metode din tara noastra.

Dar dupa 23 August 1944, in timp ce armata romana a intors armele impotriva ocupantului german, trupele sovietice ajunse pe teritoriul tarii noastre vor captura si ultima rezerva de aur a tarii, estimata la circa 40 vagoane de aur, care, prin transformare (1.000.000 lei kg de aur) insumeaza fantastica suma de 400 miliarde de lei. Prin armistitiul incheiat la 12 septembrie 1944, Romania a fost obligata sa depuna eforturi deosebite pentru indeplinirea intocmai si la timp a obligatiilor asumate de statul nostru, care s-au ridicat la 1.535.287.000 dolari (calculate la valoarea anilor respectivi), obligatii ce au trebuit achitate pana la 31 martie 1947, ceea ce depaseste cu mult valoarea efortului economic facut de tara noastra pe toata durata razboiului antihitlerist. In contul Conventiei de Armistitiu, Romania a fost nevoita sa livreze: 5.772.409 tone produse petroliere, 526.315 capete bovine, 1.001.138 capete ovine, 376.787 capete porcine, 251.398 cai, 244 vase maritime si fluviale, 214 locomotive ecartament larg, 228.592 mantale postav, 16.380 tone zahar, 4.250 tone ulei, 870.729 perechi bocanci, 153.612 perechi cizme bizon si multe, multe alte maruntisuri, ajungand pana la creioane si ace de cusut.

Dar odata termina plata acestor obligatii impuse prin Conventia de Armistitiu, o noua inventie a fost experimentata in tara noastra – Sovromurile. Sovrom – lemn, efectuand masive taieri de paduri de brad, Sovrom – cereale, petrol, ba chiar si uraniul tarii a fost luat prin Sovrom – chimia. Departe de a fi realizat un tablou complet si sintetic al valorilor materiale, metalelor pretioase ori a imenselor sume de bani insusite de diferite puteri straine din tara noastra, am incercat pe masura posibilitatilor documentare accesibile sa creionez doar o imagine a dimensiunilor jafului, a distrugerilor si a altor faradelegi ce au fost provocate inaintasilor nostri.

In total, exploatarea straina asupra tarii noastre pe baza documentelor istorice de care dispunem se cifreaza la suma de 340.006.305.780 lei aur, ceea ce echivalează cu 13.827.254 kg aur, aproximativ 14.000 tone aur sau 1.400 de vagoane de aur.

Prof. Eugen Stanescu

Director adjunct al Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie Prahova