Sari la conținut 
Dupa noua luni de asteptare, ardem de nerabdare sa ne vedem bebelusul si sa-l strangem la piept. O mogaldeata, pe cat de mica pe atat de curajoasa, care a depus un efort considerabil sa ne cunoasca.
Un program zilnic adaptabil
In primul an de viata a celui mic parintii trebuie sa dea dovada de multa flexibilitate, spun specialistii. Deoarece nevoile copilului se modifica, intr-o anumita masură, de la o zi la alta, parintii sunt cei care trebuie sa fie intr-o continua stare de adaptare. Alaturi de cel mic parintii invata cum sa faca fata unei probleme, dar si cum sa gaseasca solutiile cele mai potrivite. De cele
mai multe ori ele vin in mod natural.
Repartizarea activitatilor zilnice egal cu partenerul de viata
Pentru a face fata noului program cea mai buna metoda este sa ne impartim sarcinile cu partenerul de viata in timpul zilei … dar si a noptii. Munca in ture este un exercitiu bun pentru a evita epuizarea unuia dintre parinti. In plus, daca parintii reusesc sa-si recapete fortele nu exista riscul aparitiei stresului, fie a starilor de deprimare.
Acordarea asistentei din partea partenerului de viata
Chiar daca in prima luna mamele au tendinta de a nu se ,,dezlipi” de cel mic din dorinta de a-i asigura toate cele necesare, specialistii le sfatuiesc sa invete sa imparta sarcinile cu partenerul de viata. In acest mod, fiecare dintre parinti o sa gaseasca putinul timp necesar pentru propria persoana. Este normal ca pe timpul si discutiile noastre sa punem stapanire pe copil si nevoile lui. Dar sa nu uitam ca suntem si parteneri de viata, nu doar parinti. Trebuie sa gasim timp sa discutam si despre noi, despre nevoile voastre.